Constanța are port, turism, activitate economică și un potențial de dezvoltare pe care puține municipii din România îl pot egala. Are și o administrație care, la 1 septembrie 2026, a prezentat un bilanț al investițiilor realizate, finalizate sau aflate în derulare, cu finanțare europeană și prin PNRR: valoarea comunicată depășește 1,2 miliarde de lei, echivalentul a peste 239 de milioane de euro. Este o sumă importantă. Dar suma anunțată și suma efectiv cheltuită sunt două lucruri diferite. Iar chiar comunicatul municipalității vorbește despre proiecte aflate în stadii diferite de implementare. Întrebările care lipsesc din bilanțul oficial sunt tocmai cele esențiale: cât reprezintă contracte semnate și cât reprezintă lucrări executate? Cât s-a plătit efectiv? Ce investiții au fost recepționate și puse în funcțiune? Câte proiecte au necesitat contribuții suplimentare din bugetul local? Și, poate cel mai important: cât costă întreținerea acestor investiții după ce se încheie finanțarea europeană? O investiție publică trebuie evaluată pe întreaga durată de utilizare, nu doar în momentul inaugurării.
Cel mai mare proiect al administrației este noua Centrală Electro-Termică, de aproximativ 754-756 milioane de lei, cu 524 de milioane de lei finanțare eligibilă și circa 232 de milioane de lei contribuție proprie. Modernizarea sistemului de termoficare este necesară, nimeni nu contestă asta. Problema apare când examinăm felul în care sunt mobilizate resursele financiare. La 6 octombrie 2026, presa locală a prezentat proiectul nr. 321 din 2 octombrie, privind modificarea repartizării unui împrumut municipal în valoare maximă de 270 de milioane de lei. Potrivit documentației, administrația propunea transferarea a 6,554 milioane de lei către noua Centrală Electro-Termică, din care 5,824 milioane de lei proveneau din alocarea destinată Spitalului Municipal și 730.000 de lei din cea destinată Casei Căsătoriilor. Mai mult, între 2024 și octombrie 2026, suma prevăzută din acest împrumut pentru CET ar fi crescut de la 55,8 milioane de lei la 155,15 milioane de lei. O schimbare de această amploare — în care o investiție medicală cedează aproape 5,8 milioane de lei, iar un proiect energetic absoarbe resurse suplimentare succesiv — trebuie explicată public, cu documente, calcule și consecințe financiare clare.
Iar astăzi, Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism analizează documentația preliminară pentru reconversia și regenerarea urbană a zonelor industriale degradate „Anghel Saligny” — aproximativ 420 de hectare în perimetrul dintre Gară, bulevardul I.C. Brătianu, strada Theodor Burada, șoseaua Mangaliei și bulevardul Aurel Vlaicu. Documentația se află în etapa de Plan Urbanistic Zonal preliminar — nu este o aprobare definitivă, ci o etapă de analiză. Dar înainte de orice decizie ce poate schimba structura Constanței, constănțenii ar trebui să știe cine sunt proprietarii terenurilor, ce investiții publice suplimentare vor fi necesare pentru infrastructură, ce obligații de mediu există pe fostele platforme industriale și cum va fi protejat interesul general față de cel al proprietarilor privați. O modificare a regimului urbanistic poate influența substanțial valoarea unei proprietăți. Dacă administrația finanțează drumuri și rețele publice, trebuie să existe o justificare clară a beneficiilor pentru comunitate. Constanța are deja experiența unor dezvoltări urbane controversate. Tocmai de aceea, pentru un proiect de această amploare, transparența nu poate veni după adoptarea deciziilor.
Pentru a înțelege care sunt de fapt realizările primarului Vergil Chițac și cum sunt aprobate toate aceste decizii de Consiliul Municipal, am trimis o serie de întrebări domnului primar și domnilor consilieri, din care menționăm: De ce ați considerat necesară realocarea a peste 5,8 milioane de lei din finanțarea destinată Spitalului Municipal către proiectul noului CET? Ce activități sau investiții medicale sunt afectate, care este justificarea economică a acestei decizii și din ce surse veți asigura finanțarea spitalului? Constanța a anunțat proiecte finanțate prin PNRR în valoare de peste 239 de milioane de euro. Câte dintre acestea sunt efectiv finalizate și recepționate, câte sunt funcționale și care este valoarea proiectelor întârziate sau expuse riscului de pierdere a finanțării? Vă solicităm să prezentați situația individuală a fiecărui proiect. În contextul proiectelor de dezvoltare urbanistică, inclusiv al reconversiei celor aproximativ 420 de hectare din zona Gării, cum vă asigurați că deciziile servesc interesului public și nu favorizează anumite interese imobiliare private? Încă nu am primit un răspuns de la Primărie sau Consiliu, în cazul în care îl vom primi îl vom mediatiza pe canalele Gold FM.
Dacă și dumneavoastră vă doriți o Românie mai corectă și aveți informații despre abuzurile efectuate de angajații statului român, scrieți-ne pe email la reflector@radiogoldfm.ro
