(transcrierea rubricii „Reflector” a Iulianei Pitaru Vlacicu, din cadrul emisiunii „Ce-i în Gușă, și-n căpușă” la Gold FM)
Neamțul nu este un județ oarecare. Are patrimoniu, are resurse și are administrații care, de ani de zile, promit dezvoltare, modernizare și investiții. Dar dacă urmărim traseul real al banilor publici, nu promisiunile făcute de cei cu funcții, apare un tipar clar: controlul vine după cheltuială, nu înaintea ei, verificarea este adesea doar formală, iar diferențele dintre cifre și realitate rămân, de regulă, neexplicate.
În centrul acestui mecanism se află două instituții: Primăria municipiului Piatra Neamț, condusă de primarul Vasile-Adrian Niță, și Consiliul Județean Neamț, condus de președintele Daniel-Vasilică Harpa.
Problemele apar pe tot lanțul decizional, de la primul pas.
Orice decizie de investiție publică ar trebui fundamentată pe analize economice, studii de necesitate și estimări corecte. Documentele analizate arată că, în mai multe situații, această fundamentare lipsește sau este incompletă: proiecte inițiate fără justificare economică detaliată, estimări de cost necorelate cu realitatea din teren, decizii fără analize de impact clare. Când fundamentul e șubred, tot lanțul cheltuielii publice devine vulnerabil.
Urmează contractul. Și aici ar trebui să existe claritate: obligații precise, termene, indicatori de performanță, mecanisme de verificare. În realitate, documentațiile nu detaliază complet obligațiile, criteriile sunt generale, iar mecanismele de verificare sunt limitate. Această flexibilitate aparentă reduce direct capacitatea administrației de a controla execuția.
Cea mai sensibilă etapă este însă plata. Există mai multe situații în care plățile sunt efectuate înainte ca execuția să fie confirmată integral. Documentația justificativă este incompletă, corelarea dintre situațiile de lucrări și realitatea fizică este discutabilă. Banul public pleacă fără verificările necesare, iar recuperarea lui devine cel puțin dificilă.
La nivelul Primăriei Piatra Neamț, sub conducerea lui Vasile-Adrian Niță, acest mecanism devine vizibil în zona investițiilor: plăți realizate pe baza unor documente incomplete, situații de lucrări care nu reflectă integral execuția, corelare insuficientă între recepție și plată. Plata devine o formalitate, nu o confirmare a execuției.
Dacă la cheltuieli apar vulnerabilități, la venituri apare o altă problemă: lipsa urmăririi. Contractele există, obligațiile sunt clare — dar veniturile nu ajung la buget.
Cazul cel mai sensibil este salubritatea, în responsabilitatea Primăriei Piatra Neamț. Traseul banului pare simplu: cantitate, calcul, factură, plată. Dar documentele arată diferențe între cantitățile estimate și cele utilizate în facturare. Astfel, având în vedere absența unui mecanism independent de verificare a acestor cantități necesare, putem presupune că indicii utilizați în calcularea cantității de deșeuri ai municipiului sunt manipulați pentru a aduce mai mult profit privat și cheltuieli publice mai mari.
La nivelul Consiliului Județean Neamț, condus de Daniel-Vasilică Harpa, probleme apar și în etapa finală: raportarea. Diferențe între cheltuielile reale și cele reflectate în evidențe, obligații insuficient înregistrate, lipsă de corelare între angajamente și execuție. Și un indicator concret al acestor deficiențe: investiții începute și nefinalizate, adică bani publici cheltuiți pe lucrări incomplete, fără beneficiu real pentru comunitate.
Două cazuri ilustrează disfuncționalitatea CJ Neamț.
Primul este Spitalul Județean Piatra Neamț, o instituție crucială pentru întreaga populație a județului. Documentele indică vulnerabilități pe tot lanțul de achiziții: necesitatea nejustificată complet, documentații incomplete sau interpretabile, criterii de atribuire neclare, urmărirea contractelor nedocumentată integral. În sistemul sanitar, aceste vulnerabilități se traduc direct în întârzieri, achiziții ineficiente și fonduri utilizate neoptimal, rezultând în efecte negative reale și imediate asupra oamenilor din Neamț.
Al doilea este Drumul Județean 207A, legătura dintre Neamț și Iași, cu surpări de teren și un pod prăbușit. Documentele indică probleme cunoscute cu execuția lucrărilor de reparare, verificări insuficiente ale intervențiilor deja realizate și lipsa unor demersuri complete pentru clarificarea situației tehnice și financiare. Fiecare zi de întârziere produce pierderi reale pentru cetățenii din județ.
Punând cap la cap toate aceste cazuri, modelul este același: decizie incomplet fundamentată, contract flexibil, plată înainte de verificare, control slab, evidență ajustată ulterior. Din cauza acestui mod neserios de administrare ai banilor publici vedem o lipsă de rezultate în ciuda abundenței de cheltuieli.
Având în vedere aceste nereguli, Gold FM a adresat zece întrebări primarului Vasile Adrian Niță și președintelui CJ Daniel Vasilică Harpa, dintre care menționăm aici: Cum explicați faptul că Primăria Piatra Neamț a efectuat plăți pentru investiții fără contraprestație, adică bani publici achitați fără existența unor lucrări recepționate sau justificate? Cum justificați neîncasarea unor venituri din redevențe, deși contractele erau în derulare și produceau obligații financiare clare? De ce există investiții începute și nefinalizate, fără recepție și fără evidență clară în patrimoniu, în condițiile în care acestea implică fonduri publice semnificative? Având în vedere constatările privind managementul defectuos al fondurilor publice, considerați că există responsabilitate la nivelul conducerii instituției și ce măsuri ați luat personal? La aceste întrebări și alte câteva cei doi administratori locali încă nu ne-au răspuns, vom aștepta în continuare o corespondență din partea lor pe care o vom mediatiza dacă o vom primi.
Dacă și dumneavoastră vă doriți o Românie mai corectă și aveți informații despre abuzurile efectuate de angajații statului român, scrieți-ne pe email la reflector@radiogoldfm.ro
