Digitalizarea sună bine în orice proiect: mai puține hârtii, mai puține drumuri la ghișeu, cereri depuse de acasă, instituții care comunică între ele. Pentru administrație, însă, înseamnă și contracte, consultanță, aplicații, platforme și milioane de lei. Și cum ne-am obișnuit în majoritatea țării, proiectele de digitalizare înseamnă deseori bani cheltuiți pentru proceduri online ce sunt doar mai dificil de realizat decât procedurile fizice, sau de fapt includ oricum o componentă la ghișeu. Astfel de exemple sunt multe, cum există și nenumărate exemple de proiecte de digitalizare ce pare că rămân nefolosite în urma efectuării.
Un astfel de proiect este „Digital.IAȘI”, finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă. Documentele municipalității indică o valoare totală de 2.997.000 lei, 98% din sumă fiind finanțare nerambursabilă și doar 60.000 lei contribuția Municipiului. Obiectivul declarat: servicii publice mai bune prin simplificarea procedurilor, interoperabilitate și digitalizarea serviciilor instituțiilor subordonate. Portalul există și poate fi accesat. Sunt prezentate servicii pentru Direcția de Asistență Socială, Creșa Municipală, Ateneul Național, Muzeul Municipal, Casa de Cultură „Mihai Ursachi”, Editura Junimea și zeci de unități de învățământ. Municipalitatea are și un ePortal pentru servicii electronice. Proiectele au fost efectuate. Dar întrebarea este alta: cât este folosit? Câte cereri au fost depuse prin aceste sisteme în 2024, 2025 și 2026? Câte au fost soluționate integral online? Câți utilizatori activi există? Pentru ce componente s-au plătit bani, iar acum sunt aproape nefolosite? Aceste cifre măsoară digitalizarea, nu numărul platformelor lansate.
Un proiect poate fi impecabil pe hârtie. Dar dacă după o investiție de milioane omul completează formularul online, îl tipărește și merge cu el la ghișeu, nu avem digitalizare. Avem un formular pe internet. Dacă instituțiile nu comunică între ele și cetățeanului i se cer documente pe care statul le deține deja, nu avem interoperabilitate. Dacă o platformă există, dar e folosită foarte puțin, contribuabilul are dreptul să afle de ce a mai fost creată. Discuția trebuie purtată acum, pentru că investițiile continuă. În mai 2026, Consiliul Local a aprobat continuarea demersurilor pentru „Iași Digital Twin”, o nouă etapă a infrastructurii digitale a orașului, care va include alte sume substanțiale.
Povestea are și un capitol mai vechi, din 2021. Primăria Iași voia să cumpere un site unde ieșenii să poată depune cereri online. Printre firmele interesate era un grup numit AConnect. Potrivit documentelor publicate de Reporter de Iași, licitația a fost anulată cu doar o oră și jumătate înainte de termenul de depunere a ofertelor. Motivul oficial era o greșeală de calcul, care se putea corecta simplu, printr-o notă publicată pe site-ul achizițiilor. În schimb, regulile licitației au fost rescrise de directorul care răspunde de digitalizare în Primărie, Cătălin Boghiu, și aprobate de primarul Mihai Chirica. Potrivit publicației, unele pasaje din noile reguli se regăsesc cuvânt cu cuvânt într-o altă licitație, din Vaslui, câștigată mai târziu de AConnect.
Oferta unei firme din grupul AConnect a fost apoi respinsă. Contractul a mers la o altă firmă, cu care Primăria lucra deja. Și aici vine partea ce ridică semne de întrebare. La doar 19 zile după respingere, Primăria a cumpărat, fără nicio licitație, un studiu de 120.000 de lei, de la firma de consultanță a aceluiași grup. Firma a acceptat comanda la două minute după ce a fost anunțată. În trei sferturi de oră, achiziția era gata. Nu tragem concluzii, cerem explicații. Primarul Chirica și directorul Boghiu ne pot spune de ce a fost anulată licitația, deși greșeala se putea corecta. Ne pot spune ce conține studiul de 120.000 de lei, cine l-a cerut și unde se află el astăzi.
AConnect nu apare doar la Iași și este o companie controversată. Reporter de Iași a găsit peste 40 de primării și trei consilii județene care au lucrat cu firmele grupului. La Dragomirești, o comună de 4.000 de locuitori, Primăria a plătit 400.000 de lei pentru un sistem pe care publicația îl descrie drept o simplă căsuță de e-mail.
Primarul nu este singur în această ecuație. Iașul are Consiliu Local, comisii de specialitate și consilieri care nu sunt acolo doar ca să ridice mâna la vot. În Comisia economico-financiară se află deputați din PSD, PNL, USR și RO-ECO. Au cerut vreodată situația completă a banilor cheltuiți și a rezultatelor obținute? Toți ar fi trebuit să facă asta, dar în special reprezentanții USR și RO-ECO au construit ani la rând un discurs public sever despre transparență și banii administrației: contractele trebuie văzute, banii urmăriți, executivul controlat.
Primarul Chirica poate lămuri ușor toate speculațiile publicând lista proiectelor de digitalizare, furnizorii, contractele și statisticile de utilizare. În acest sens, i-am transmis domnului primar o serie de întrebări, dintre care menționez aici: Primăria prezintă în prezent mai multe servicii electronice destinate cetățenilor. Câți ieșeni le folosesc efectiv? În 2021, AConnect ar fi participat la procedura pentru „Portal de servicii publice – Digitalizarea Serviciilor Publice”, oferta fiind respinsă. Presa locală susține că, la scurt timp după această procedură, Primăria a realizat o achiziție directă de aproximativ 120.000 de lei de la Athos, asociat AConnect. Care a fost obiectul concret al achiziției?
De asemenea, am transmis o serie de intrebari si consilierilor locali, printre care: Cunoașteți valoarea totală plătită de Municipiul Iași pentru proiectele de digitalizare și portalurile electronice și puteți spune astăzi contribuabililor ce rezultate măsurabile au produs acești bani? Ați solicitat executivului Primăriei contractele, actele adiționale, procesele-verbale de recepție și indicatorii de utilizare ai platformelor digitale? Dacă nu, de ce nu a făcut Consiliul Local această verificare până acum? În condițiile în care municipalitatea continuă procesul de digitalizare veți condiționa aprobarea unor noi proiecte de prezentarea rezultatelor investițiilor digitale deja realizate? Până acum nu am primit vreun răspuns de la primarul Chirica sau de la consilierii locali, daca acesta va veni il vom mediatiza pe canalele Gold FM.
Scopul rubricii de astăzi a fost de a semnala o problemă mai largă, prezentă în majoritatea localităților din România: miliarde de euro au fost cheltuite pe digitalizare, cu rezultate ce nu justifică investiția. Verifică cineva cine sunt beneficiarii reali ai acestor sume?
Dacă și dumneavoastră vă doriți o Românie mai corectă și aveți informații despre abuzurile efectuate de angajații statului român, scrieți-ne pe email la reflector@radiogoldfm.ro
