Partidul Likud, condus de prim-ministrul Benjamin Netanyahu, a obținut cele mai multe mandate în alegerile parlamentare desfășurate marți în Israel. Cu toate acestea, rezultatele sondajelor la ieșirea de la urne arată că niciuna dintre cele două tabere politice nu are, deocamdată, o cale clară către formarea unui guvern.
Estimările publicate de principalele posturi de televiziune diferă, iar actualizările făcute în timpul nopții au schimbat în repetate rânduri raportul dintre cele două blocuri.
Potrivit primelor proiecții, blocul partidelor care se opun lui Netanyahu era ușor în avantaj, însă nu avea suficiente mandate pentru a forma singur o majoritate. Nici formațiunile care îl susțin pe premier nu ajungeau la cele 61 de locuri necesare pentru a controla parlamentul israelian, Knesset, care are în total 120 de mandate.
Pe parcursul nopții, Kan 11 și Canal 13 și-au actualizat estimările, indicând o egalitate între cele două blocuri, în timp ce Canalul 12 a proiectat un avantaj pentru tabăra lui Netanyahu. Un sondaj separat, realizat de Canalul 14, a indicat și el o evoluție favorabilă premierului, dar fără ca blocul său să obțină majoritatea.
Primele exit-polluri au indicat un avantaj pentru tabăra lui Gadi Eisenkot
Primele sondaje publicate după închiderea urnelor arătau că blocul partidelor evreiești care se opun lui Benjamin Netanyahu urma să obțină mai multe mandate decât formațiunile care îl susțin pe premier. Potrivit estimării Canalului 12, opoziția urma să aibă 52 de locuri, față de 50 pentru blocul pro-Netanyahu. Partidele conduse de arabi, care se opun și ele premierului, erau estimate la 18 mandate, un rezultat record pentru acest sector politic.
În această primă proiecție, Likud era creditat cu 24 de mandate, în timp ce partidul de centru Yashar, condus de Gadi Eisenkot, fostul șef al armatei israeliene, urma să obțină 22.
Pe locul al treilea se afla partidul de opoziție B’Yachad, condus de fostul premier Naftali Bennett, cu 12 mandate, urmat de Lista Comună, formațiune cu majoritate arabă, cu 11 locuri.
Două formațiuni mai mici, Rezerviștii, nealiniați politic, și Poporul Israelului, de dreapta, erau estimate sub pragul electoral de 3,25%, necesar pentru a intra în Knesset.
Rezultatul nu oferea însă un câștigător clar și era în concordanță cu sondajele din săptămânile precedente, care anticipaseră o confruntare electorală fără o majoritate evidentă. În aceste condiții, liderii politici urmau să înceapă negocieri pentru a obține sprijinul necesar formării unui guvern. O posibilitate era atragerea partidelor conduse de arabi, care, în general, nu au făcut parte din coalițiile de guvernare.
Atât Netanyahu, cât și Eisenkot puteau să își revendice un avantaj și să îi ceară președintelui Isaac Herzog să le ofere prioritate în încercarea de a forma o coaliție. Premierul conduce cel mai mare partid, în timp ce Eisenkot se afla în fruntea celui mai numeros bloc politic.
Rămânea însă deschisă și posibilitatea ca niciuna dintre tabere să nu reușească să adune suficiente mandate. Într-un asemenea scenariu, Israelul ar putea organiza noi alegeri, iar Netanyahu ar rămâne în funcția de prim-ministru interimar. O situație asemănătoare s-a înregistrat în perioada 2019-2022, când israelienii au fost chemați la urne de cinci ori.
Cum au evoluat estimările Canalului 13 și ale postului public Kan
Exit-pollul realizat de Canalul 13 a indicat o tendință asemănătoare cu cea prezentată de Canalul 12: Likud a obținut cele mai multe mandate dintre partide, dar blocul condus de Gadi Eisenkot se afla în fața taberei lui Netanyahu.
Potrivit primei estimări a Canalului 13, Likud urma să obțină 25 de mandate, iar Yashar, formațiunea lui Eisenkot, 23. În ansamblu, blocul anti-Netanyahu era creditat cu 53 de locuri, în timp ce blocul de dreapta și religios condus de premier urma să obțină 50. Partidele cu majoritate arabă erau estimate la 17 mandate.
B’Yachad, partidul condus de Naftali Bennett, ocupa locul al treilea, cu 14 mandate. Lista Comună urma să obțină 10 locuri, iar partidul Ra’am, tot cu majoritate arabă, era estimat la șapte. Și în această proiecție, formațiunile Rezerviștii și Poporul Israelului nu ar fi trecut pragul electoral de 3,25%.
Sondajul postului public Kan a indicat, la rândul său, că Likud este cel mai mare partid, dar opoziția are un bloc mai numeros.
Potrivit primei estimări Kan, Likud urma să obțină 25 de mandate, față de 21 pentru Yashar. Blocul anti-Netanyahu era creditat cu 53 de locuri, comparativ cu 50 pentru tabăra premierului, în timp ce partidele conduse de arabi urmau să obțină 17 mandate.
În această proiecție, B’Yachad al lui Naftali Bennett era estimat la 14 mandate. Lista Comună și Partidul Democraților, de stânga, urmau să obțină câte 10 locuri fiecare. Yisrael Beytenu, formațiunea condusă de Avigdor Lieberman, era creditată cu opt mandate.
Otzma Yehudit și Ra’am urmau să obțină câte șapte mandate, în timp ce partidele ultraortodoxe Shas și Iudaismul Torah Unit, precum și Partidul Sionismului Religios condus de Bezalel Smotrich, erau estimate la câte șase locuri.
Și estimarea Kan indica faptul că ambele blocuri politice rămâneau sub pragul de 61 de mandate. Prin urmare, niciuna dintre tabere nu avea o cale sigură către formarea unui guvern, chiar dacă Likud se situa în fruntea clasamentului partidelor.
Actualizările din timpul nopții au schimbat raportul dintre cele două blocuri
Pe măsură ce au fost procesate noi date, posturile de televiziune și-au revizuit sondajele la ieșirea de la urne. Kan 11 și Canalul 13 au ajuns să estimeze că cele două blocuri principale se află la egalitate, cu câte 51 de mandate fiecare.
În cazul Kan 11, actualizarea a venit după ce Likud a fost creditat cu 27 de mandate, față de 25 în estimarea anterioară. Partidul Democraților a coborât de la 10 la nouă locuri, iar Otzma Yehudit de la șapte la șase.
Canalul 13 a publicat, la rândul său, o nouă estimare în care blocul pro-Netanyahu a urcat la 51 de mandate, ajungând la egalitate cu opoziția. Likud a crescut de la 25 la 27 de locuri, în timp ce Yashar, partidul lui Eisenkot, a scăzut de la 23 la 22. Iudaismul Torah Unit a coborât, de asemenea, de la șapte la șase mandate.
Canalul 12 a prezentat însă o evoluție diferită. În sondajul actualizat, blocul pro-Netanyahu a urcat la 52 de mandate, în timp ce blocul anti-Netanyahu a coborât la 49. Partidele cu majoritate arabă, Lista Comună și Ra’am, urmau să dețină celelalte 19 locuri.
Comparativ cu estimarea precedentă, realizată la ora 22:40, blocul lui Netanyahu crescuse de la 50 la 52 de mandate, iar cel al opoziției scăzuse de la 52 la 49.
Un alt sondaj, realizat de Canalul 14, post considerat favorabil guvernului, a indicat că blocul de dreapta al lui Netanyahu a coborât de la 62 la 60 de mandate. În același timp, postul a estimat că partidul de opoziție Yisrael Beytenu, cunoscut pentru pozițiile sale ferme, va trece pragul electoral, după ce anterior anticipase că nu va reuși acest lucru.
Potrivit Canalului 14, partidele sioniste de opoziție care se opun lui Netanyahu urmau să obțină împreună 43 de mandate, în timp ce formațiunile cu majoritate arabă ar fi deținut restul de 17 locuri.
Diferențele dintre aceste estimări arată cât de mult se pot modifica proiecțiile în orele de după închiderea urnelor. În plus, sondajele la ieșirea de la urne nu reprezintă rezultatele oficiale ale alegerilor. Ele pot fi revizuite, iar diferențele față de numărătoarea finală pot ajunge la câteva mandate, notează The Guardian.
Eisenkot îi cere lui Netanyahu să demisioneze, dar negocierile pentru guvern rămân deschise
Avigdor Lieberman, liderul partidului Yisrael Beytenu, le-a transmis susținătorilor săi că rezultatele se mai pot modifica după numărarea voturilor militarilor aflați în serviciu. O parte dintre aceste buletine sunt numărate separat, iar includerea lor în rezultatele finale poate influența distribuția mandatelor.
Gadi Eisenkot i-a cerut, la rândul său, lui Benjamin Netanyahu să demisioneze, însă a evitat să își revendice victoria. Chiar dacă estimările îl plasau în fruntea blocului de opoziție, acesta nu avea încă o majoritate parlamentară sigură.
Un candidat are nevoie de sprijinul a cel puțin 61 dintre cei 120 de membri ai Knesset pentru a forma un guvern de coaliție majoritar. În lipsa acestui număr, negocierile dintre partide vor avea un rol decisiv.
Comisia Electorală Centrală începuse deja numărarea voturilor după închiderea secțiilor. Rezultatele oficiale urmau să fie publicate pe măsură ce procesul avansa, însă cifrele finale puteau să difere de proiecțiile televiziunilor.
În acest moment, Likud rămâne partidul cu cele mai multe mandate în estimările principalelor posturi, dar acest lucru nu îi garantează lui Benjamin Netanyahu un nou mandat de prim-ministru. Nici Gadi Eisenkot nu are, deocamdată, o cale simplă către formarea unui guvern. Ambele tabere trebuie să găsească parteneri de coaliție, iar susținerea partidelor arabe ar putea deveni decisivă.
Dacă negocierile eșuează și niciun lider nu reușește să adune sprijinul necesar, Israelul ar putea ajunge din nou la alegeri anticipate, repetând criza politică din perioada 2019-2022, când țara a trecut prin cinci runde electorale.
sursă: stiripesurse.ro
