Victor Ponta, fost prim-ministru al României, a fost invitat în cadrul emisiunii „Fără Filtru cu Jessie”, difuzată la Radio GOLD FM, unde a făcut o radiografie a problemelor economice, sociale și politice cu care se confruntă România. Discuția a vizat scumpirea energiei, scăderea puterii de cumpărare, presiunea fiscală asupra firmelor, situația pensiilor și salariilor, cheltuielile statului, relațiile economice cu partenerii externi și modul în care sunt apărate interesele naționale. Pornind de la experiența sa în fruntea Guvernului, Victor Ponta a prezentat și măsurile pe care le-ar lua pentru redresarea economiei, susținând că actuala direcție economică trebuie schimbată și că prioritatea decidenților ar trebui să fie bunăstarea românilor, nu exclusiv satisfacerea așteptărilor finanțatorilor externi.
Unul dintre principalele subiecte abordate de Victor Ponta a fost deteriorarea situației economice și impactul acesteia asupra populației și mediului privat. Fostul premier a avertizat că nivelul taxelor, prețurile la energie și reducerea veniturilor reale pot împinge tot mai multe firme în dificultate și pot face viața de zi cu zi insuportabilă pentru o parte a populației. Statul nu poate continua să majoreze taxele și să introducă noi obligații fiscale fără să țină cont de capacitatea reală de plată a contribuabililor. Victor Ponta a explicat că o presiune fiscală excesivă nu garantează încasări bugetare mai mari, ci poate determina atât firmele, cât și persoanele fizice să caute modalități de a evita plata obligațiilor.
„Eu sunt convins, după anii în care am guvernat, că nu mai poți să jecmănești nici firmele, nici pe români, că nu mai au de unde”, a afirmat acesta.
În continuarea ideii, fostul premier a susținut că majorarea TVA-ului și a celorlalte taxe, însoțită de introducerea unor condiții suplimentare, poate avea un efect contrar celui urmărit de autorități: în loc să crească veniturile bugetare, statul riscă să încaseze mai puțin, pe fondul reducerii activității economice și al evitării obligațiilor fiscale.
Victor Ponta a criticat, în acest context, măsurile adoptate de guvernul condus de Ilie Bolojan, pe care le-a descris drept măsuri antieconomice. El a făcut distincția între austeritate, ca politică de limitare a cheltuielilor, și măsurile care afectează direct activitatea economică, investițiile și capacitatea companiilor de a rezista pe piață. Acesta a susținut că România are nevoie de o schimbare de direcție, nu de continuarea automată a politicilor actuale, prin desemnarea unor noi miniștri care să continue linia impusă de premierul Bolojan, de altfel una extrem de nepopulară. Victor Ponta a invocat experiența guvernării sale din 2014-2015, perioadă pe care o consideră un exemplu de relansare economică prin reducerea unor taxe și stimularea activității private.
Energia scumpă afectează competitivitatea României
O altă problemă majoră identificată de Victor Ponta este costul energiei, pe care îl consideră unul dintre factorii care dezavantajează România în competiția pentru investiții. Companiile care analizează unde să deschidă o fabrică sau să își extindă activitatea compară costurile din mai multe țări, iar România riscă să piardă în fața unor state precum Bulgaria, Ungaria sau Polonia. Fostul premier a atras atenția că prețurile ridicate la energie și taxarea muncii pot descuraja investițiile, în condițiile în care firmele urmăresc să își reducă cheltuielile de producție și să își mențină competitivitatea.
„Fuge toată lumea de noi”, a avertizat Victor Ponta, explicând că un investitor poate alege o altă țară dacă acolo costurile sunt mai mici și condițiile fiscale sunt mai favorabile. Acesta a contestat și ideea că statul nu ar putea influența prețurile la energie, argumentând că România are un rol direct în acest domeniu prin companiile energetice în care deține participații majoritare. „Tu, statul român, ești principalul vânzător și de gaz, și de energie; e adevărat, prin niște companii”, a declarat el. Din perspectiva sa, problema pornește și de la modul în care sunt administrate companiile energetice. Potrivit politicianului, presiunea exercitată asupra acestora pentru a obține profituri cât mai mari și pentru a vira banii la buget poate conduce la menținerea unor prețuri ridicate, în loc ca resursele să fie utilizate pentru investiții și pentru asigurarea unor tarife competitive.
Fostul premier a susținut că profitabilitatea companiilor de stat nu ar trebui urmărită exclusiv prin maximizarea câștigurilor pe termen scurt. El a pledat pentru un echilibru între rezultatele financiare ale producătorilor de energie și interesul economiei naționale de a beneficia de electricitate și gaze la prețuri care să susțină producția și investițiile. Ca exemplu, Victor Ponta s-a referit, din nou, la situația din 2014-2015, când, potrivit afirmațiilor sale, România exporta energie deoarece aceasta era mai ieftină decât în Bulgaria și Turcia. El consideră că revenirea la o asemenea competitivitate ar putea atrage noi investiții și ar permite statului să obțină venituri și din dezvoltarea activității economice, nu doar din profituri mari realizate de companiile energetice.
„Știu că nu mai faceți profit trei miliarde, dar, de fapt, nu-i mai jecmăniți pe ăștia și vin, fac investiții și lasă că îmi iau TVA, îmi iau altceva, îmi iau pe altă parte”, a explicat Ponta, descriind logica economică pe care ar aplica-o în acest sector.
TVA de 19%, impozite mai mici și sprijin pentru microîntreprinderi
Întrebat ce măsuri ar lua dacă ar reveni la conducerea Guvernului, Victor Ponta a indicat revenirea cotei standard de TVA la 19% și menținerea acesteia pe durata mandatului, astfel încât firmele și consumatorii să aibă mai multă predictibilitate. „Categoric, categoric, TVA-ul reîntors la 19% și spus așa: ´Dom’le, în timpul mandatului meu de prim-ministru, nu crește această cotă´”, a afirmat acesta. Victor Ponta a susținut că o astfel de decizie ar putea contribui la relansarea activității economice și ar transmite un semnal de stabilitate mediului de afaceri.
În privința impozitării dividendelor, fostul premier a pledat pentru revenirea la o cotă de 5%, evocând decizia adoptată în mandatul său. Potrivit explicațiilor sale, reducerea impozitării poate încuraja firmele să declare și să distribuie profituri care, în condițiile unei fiscalități mai împovărătoare, ar putea rămâne nedeclarate sau ar putea fi transferate în alte jurisdicții. Victor Ponta a amintit că, în trecut, a existat opoziție față de măsură din partea unor instituții internaționale, însă el susține că rezultatele ulterioare au arătat că politica fiscală aleasă putea genera încasări mai mari.
O componentă importantă a viziunii sale economice o reprezintă și microîntreprinderile, pe care le-a descris drept un sprijin pentru antreprenorii români și pentru clasa de mijloc. „Microîntreprinderile au fost cel mai bun regim fiscal pentru români”, a afirmat fostul premier, susținând că acest model le permitea întreprinzătorilor locali să concureze într-o economie în care companiile multinaționale dispun de resurse și avantaje considerabile. Modificările fiscale din ultimii ani au afectat puternic această categorie de firme, reducându-i capacitatea de a supraviețui. Ponta a pledat pentru revenirea la un regim fiscal favorabil microîntreprinderilor, inclusiv printr-un plafon adecvat, ca instrument de relansare economică. El a argumentat că statul trebuie să își construiască politica fiscală pornind de la nevoile întreprinzătorilor autohtoni, nu doar de la obiectivul de a încasa cât mai mult pe termen scurt.
Profiturile transferate în străinătate și nevoia unui regim fiscal competitiv
Victor Ponta a abordat și problema profiturilor transferate de companiile internaționale în afara României. El a explicat că identificarea și controlarea transferurilor de profit reprezintă un proces complicat, mai ales în interiorul Uniunii Europene, dar a susținut că o parte a soluției constă în crearea unui regim fiscal suficient de competitiv pentru a încuraja companiile să păstreze profiturile în România.
Fostul premier a amintit că, în timpul mandatului său, Ministerul Finanțelor a inițiat un departament destinat controlului prețurilor de transfer, invocând colaborarea cu Ioana Petrescu, fost ministru al Finanțelor.
În viziunea sa, dacă impozitarea din România ar fi mai avantajoasă decât cea din țările de origine ale investitorilor, companiile ar avea un stimulent mai puternic să păstreze profiturile în țară și să reinvestească. „Soluția este să ai cel mai bun regim fiscal tu, noi, la nivelul României”, a spus Ponta, făcând referire la politica fiscală pe care o consideră necesară pentru a menține capitalul și investițiile în economia românească. România trebuie să concureze pentru investiții prin condiții economice atractive, în loc să se bazeze exclusiv pe majorări de taxe și pe presiuni asupra companiilor deja prezente pe piață.
Pe lângă problemele economice și fiscale, Victor Ponta a criticat și modul în care clasa politică gestionează interesele României în relația cu partenerii externi. În opinia sa, una dintre marile greșeli ale politicienilor români este incapacitatea de a negocia ferm în avantajul țării, în condițiile în care celelalte state își urmăresc propriile obiective economice și strategice. Fostul premier a subliniat că statele străine nu pot fi condamnate pentru faptul că își promovează interesele, responsabilitatea revenind liderilor români atunci când acceptă înțelegeri dezavantajoase pentru România.
„Nici America, nici Germania, nici Franța, nici Rusia, nici China, nici cine vrei tu” nu vor renunța să-și urmărească propriile interese, a susținut Victor Ponta, argumentând că România trebuie să învețe să procedeze la fel. Acesta a criticat atitudinea unor politicieni pe care îi consideră prea dispuși să accepte condițiile partenerilor externi, fără să negocieze suficiente beneficii pentru economia națională. O relație externă echilibrată nu presupune respingerea cooperării internaționale, ci capacitatea de a obține investiții, locuri de muncă și avantaje concrete pentru cetățenii români.
Un exemplu invocat de Victor Ponta a fost negocierea achizițiilor de echipamente militare. Fostul premier a relatat că, în timpul mandatului său, a condiționat anumite achiziții de implicarea industriei românești, oferind exemplul fabricii de la Brașov, unde, potrivit relatării sale, producția urma să implice muncitori și ingineri români. El a susținut că asemenea contracte ar trebui negociate astfel încât banii cheltuiți de stat să contribuie și la dezvoltarea capacităților industriale interne, nu doar la veniturile companiilor străine. În acest context, Victor Ponta a criticat și unele dintre achizițiile militare discutate în prezent, contestând atât prioritățile de înzestrare, cât și modul în care sunt negociate contractele. Acesta a pledat pentru o abordare care să țină cont de evoluția tehnologiilor militare, menționând dronele și capacitățile cibernetice ca domenii în care România ar trebui să investească. Din perspectiva sa, cheltuielile pentru apărare trebuie să răspundă unor nevoi reale de securitate și să fie însoțite de o evaluare atentă a beneficiilor pentru țară.
Criticile sale au mers mai departe, către clauzele contractuale pe care le consideră dezavantajoase pentru statul român. Referindu-se la o înțelegere despre care a discutat în emisiune, semnată de actualii miniștri, Victor Ponta a invocat inclusiv posibilitatea ca eventualele litigii dintre România și cealaltă parte să fie soluționate la Paris. El a calificat o asemenea prevedere drept „trădarea intereselor național. Pentru Victor Ponta, problema nu se rezumă la valoarea unui contract, ci include condițiile juridice, economice și strategice în care statul român își asumă obligațiile.
Astfel de decizii ridică întrebări despre criteriile după care sunt negociate contractele publice și despre măsura în care autoritățile evaluează consecințele pe termen lung. Ponta a cerut verificarea tranzacțiilor pe care le consideră problematice și a vorbit despre necesitatea unei comisii de anchetă, afirmând că mecanismele de control trebuie să examineze documentele și responsabilitățile celor implicați.
Mesajul central al fostului premier a fost că interesele naționale trebuie apărate prin negocieri ferme, contracte avantajoase și decizii care produc beneficii concrete pentru România. Greșeala politicienilor nu este faptul că țara colaborează cu parteneri externi, ci riscul de a transforma această colaborare într-o relație dezechilibrată, în care România suportă costurile fără să obțină suficiente avantaje economice sau industriale. Victor Ponta a pus astfel în discuție responsabilitatea celor care iau decizii în numele statului și necesitatea ca fiecare angajament major să fie evaluat prin prisma efectelor sale asupra economiei, securității și suveranității decizionale a României.
Emisiunea „Fără Filtru, cu Jessie Baneș”, moderată de Jessie Baneș, poate fi urmărită în fiecare joi, începând cu ora 18.00, pe canalul de YouTube Fără Filtru cu Jessie Baneș, dar și pe toate platformele Radio Gold FM. Înregistrarea integrală poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România, dar și pe platforma goldtv.ro
