Autor: Aurel Badea
Alegerile din Mecklenburg-Vorpommern s-au încheiat, dar una dintre cele mai interesante confruntări politice provocate de rezultatul lor abia începe. Și nu se mai poartă doar la Schwerin. A ajuns direct la întrebarea mult mai mare: cum ar trebui să arate Uniunea Europeană?
Față în față s-au aflat, miercuri seara, la „Markus Lanz”, pe ZDF, doi politicieni care reprezintă două proiecte foarte diferite pentru Europa: Leif-Erik Holm și Manfred Weber.
Pentru publicul din România, merită să spunem mai întâi cine sunt.
Leif-Erik Holm este unul dintre oamenii importanți ai AfD din nord-estul Germaniei. Fost jurnalist și om de radio, este membru al Bundestagului și a fost candidatul AfD pentru funcția de ministru-președinte al landului Mecklenburg-Vorpommern la alegerile din 20 septembrie.
AfD a obținut 38,2% și a devenit partidul cu cel mai mare număr de voturi din land. SPD, condus în această bătălie de actualul ministru-președinte Manuela Schwesig, a obținut 35,5%. Holm nu a intrat însă în Landtag: a candidat pentru un mandat direct și a pierdut confruntarea din circumscripția sa în fața lui Schwesig.
În cealaltă parte a mesei s-a aflat Manfred Weber.
Weber este bavarez, membru CSU și una dintre figurile cu greutate ale centrului-dreapta european. Conduce Partidul Popular European, cea mai importantă familie politică de centru-dreapta din Uniunea Europeană, și grupul PPE din Parlamentul European. Este, așadar, un politician pentru care construcția europeană reprezintă centrul propriei cariere politice.
De aceea confruntarea dintre Holm și Weber este mai interesantă decât o simplă dispută televizată între AfD și CSU.
În realitate, în studioul ZDF s-au întâlnit două concepții fundamental diferite despre viitorul Europei.
Holm a spus că AfD dorește noi tratate europene și o întoarcere a unor competențe către statele membre. În concepția prezentată de politicianul german, statele trebuie să recapete mai multă suveranitate, iar puterea exercitată de instituțiile europene trebuie redusă.
„Avem nevoie de noi tratate”, a spus Holm.
Nu este doar o declarație făcută într-o emisiune de televiziune.
Programul oficial al AfD merge considerabil mai departe. Partidul vorbește despre un „Europa a patriilor” și despre o comunitate de state naționale suverane. AfD consideră că Uniunea Europeană s-a îndepărtat prea mult de modelul cooperării dintre state și s-a transformat într-o structură supranațională cu prea multe competențe.
Obiectivul declarat este transferarea unor competențe înapoi către capitalele naționale.
Iar dacă această transformare a Uniunii nu poate fi realizată, programul AfD introduce o variantă mult mai radicală: înlocuirea actualei Uniuni Europene cu o nouă comunitate economică și de interese formată din state suverane.
AfD precizează însă că nu dorește o ruptură bruscă, ci negocierea unei asemenea schimbări cu celelalte state europene.
Aici apare și problema monedei euro.
Holm a reluat la ZDF criticile partidului său privind moneda comună și poziția Germaniei în interiorul Uniunii. AfD susține oficial ieșirea Germaniei din sistemul euro și revenirea la o monedă națională, argumentând că state cu economii foarte diferite nu pot fi administrate eficient prin aceeași politică monetară.
Pentru Manfred Weber, acesta este punctul în care discuția devine periculoasă economic.
Weber a avertizat că o ieșire a Germaniei din euro ar avea consecințe grave atât pentru moneda comună, cât și pentru economia germană. Germania este cea mai mare economie a Uniunii, iar retragerea sa din zona euro nu ar putea fi comparată cu ieșirea unui stat periferic din mecanismul monetar.
Dar confruntarea a avut și o miză politică internă.
Weber a folosit pozițiile europene ale AfD pentru a reafirma refuzul CDU/CSU de a coopera cu partidul. Mesajul său a fost că Uniunea creștin-democrată nu poate colabora cu o formațiune care propune asemenea schimbări ale arhitecturii europene.
Este important însă să observăm și ce spune Holm.
AfD nu prezintă proiectul său drept o respingere a cooperării europene. Îl prezintă drept o altă formă de cooperare: mai puține competențe supranaționale, mai multe atribuții pentru parlamentele și guvernele naționale, piață comună și colaborare între state acolo unde interesele lor coincid.
Diferența este fundamentală.
Disputa nu mai este dacă Germania trebuie să coopereze cu Franța, Italia, Polonia, România sau celelalte state europene.
Întrebarea devine: cine trebuie să aibă ultimul cuvânt?
Bruxelles-ul sau capitalele naționale?
Și tocmai aici rezultatul alegerilor din Mecklenburg-Vorpommern capătă o semnificație care depășește granițele unui land german.
AfD nu mai prezintă aceste idei de la periferia sistemului politic. Le prezintă după ce, pe 20 septembrie, a obținut 38,2% și primul loc în Mecklenburg-Vorpommern.
Iar Manfred Weber nu îi răspunde doar unui adversar de televiziune. Îi răspunde unui partid care tocmai a demonstrat că poate deveni prima forță politică într-un land german.
De aceea discuția de la „Markus Lanz” merită urmărită.
În spatele replicilor dintre Leif-Erik Holm și Manfred Weber se conturează una dintre marile dispute politice care vor traversa Germania și Europa în anii următori:
câtă putere trebuie să rămână la Bruxelles și câtă trebuie să se întoarcă în statele naționale?
