Criza energiei produsă de războiul Statelor Unite și al Israelului cu Iranul va face ca următorul buget pe șapte ani al UE să fie mai mic decât cel actual, în ciuda ambițiilor Comisiei von der Leyen. La aceasta se adaugă problema recurentă a refuzului Germaniei și a economiilor nordice ca UE să se transforme într-o uniune a transferurilor de bogăție.
Apoi, după împrumutul mare făcut în comun de statele UE în perioada post-pandemie, UE a început să capete caracteristicile unei uniuni fiscale, nedublată însă de o uniune politică. De aici întrebări legate de cine decide transferurile prin intermediul bugetului UE și al împrumuturilor comune și cine răspunde democratic pentru ele.
Războiul din Golf „mușcă” din viitorul buget al UE
Un document confidențial al Comisiei Europene consultat de Rapporteur.com arată că bugetul propus pentru perioada 2028-2034 și care acum este în negociere se va reduce de la 1,15% din venitul național brut al UE, la 1,11%. Asta ar însemna că va fi mai mic decât actualul buget, stabilit în 2021. Motivul principal este creșterea inflației, ca urmare a scumpirii energiei. Documentul menționat estimează că ”mărimea relativă a contribuției naționale a celor 27 de state membre va scădea”. Prognozele economice din luna mai arătau că media inflației în UE era estimată la 3,1% pentru 2026, peste rata din 2025, de 1,9%, care a fost luată în calcul în proiectul bugetului multianual.
Luptă pe sute de miliarde de euro între Nordul și Sudul Europei
Reînarmarea Europei, finanțarea efortului de război al Ucrainei și subsidiile mari pentru tranziția UE la energie verde urmează să fie finanțate din contribuții naționale mai mari la bugetul UE sau din împrumuturi comune ale statelor membre. Împrumutul pentru fondul post-pandemie Next Generation EU a marcat momentul în care Bruxellesul s-a împrumutat independent pe piețele internaționale de capital, în numele statelor membre.
Chiar și în condițiile unui buget multianual redus de inflație, Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Olanda și Suedia solicită în continuare reducerea lui. În luna iunie, guvernul Ciprului, care asigura președinția Consiliului UE, a propus o reducere a bugetului 2028-2034 cu circa 33 de miliarde de euro. Era mult sub ceea ce solicitau statele nordice.
În august, purtătorul de cuvânt al guvernului german a declarat pentru Die Zeit că proiectul de buget de 2.000 de miliarde de euro propus de Comisie ar trebui redus cu 400 de miliarde de euro pentru a primi aprobarea Berlinului. „Vom continua să gestionăm această chestiune în același mod, ca grup. Am convenit asupra acestui lucru astăzi deoarece avem un interes comun să pledăm pentru realism și reforme în cadrul acestor negocieri”, a declarat Merz, în luna august, vorbind în numele statelor nordice amintite. „Noi finanțăm aproximativ 40% din bugetul european. Asta înseamnă că suntem, ca să spunem așa, grupul marilor contributori la bugetul european”, a adăugat el.
Această inițiativă întâmpină opoziție din partea multor capitale din sudul și estul Europei, care susțin că propunerea Comisiei include deja reduceri drastice ale cheltuielilor pentru agricultură și pentru dezvoltarea regională, scrie Rapporteur.
PNRR, o notă de plată pentru viitoarele generații
La inflația care reduce valoarea bugetului propus de Comisia von der Leyen și inițiativa germană de reducere cu câteva sute de miliarde de euro se adaugă și începerea rambursării împrumutului UE pentru fondul Next Generation EU, cel care a alimentat PNRR-urile statelor membre, după pandemie. A fost singurul mare împrumut realizat în comun de statele UE. Valoarea sa a fost de 750 de miliarde de euro. El urmează să fie rambursat în decurs de 30 de ani, cu începere din 2028. Promite să devină o problemă a viitoarelor generații.
Pentru rambursarea împrumutului și plata dobânzilor, bugetul pentru 2028-2034 prevede suma totală de 168 de miliarde de euro. Or, avertizează Curtea Europeană de Conturi, doar dobânzile pentru această perioadă de șapte ani sunt de 93 de miliarde de euro. Concluzia este că suma prevăzută în proiectul bugetului UE nu este realistă. Și în cazul banilor pentru PNRR există aceeași dispută între nordul și sudul Europei. Statele estice și cele din sud își doresc o eșalonare a datoriei pe mai mult de trei decenii și contractarea unor noi împrumuturi comune. Statele nordice se opun ambelor inițiative.
Iar apoi, dincolo de rambursarea împrumutului pentru programele PNRR, se adaugă fonduri care nu vor fi cheltuite, însă cu care UE va trebui să garanteze împrumuturi de până la 100 de miliarde de euro pentru Ucraina și până la 395 de miliarde de euro pentru statele membre, în cazul unor situații de criză.
UE caută bani noi din taxe pe companii, tutun, emisii de carbon
Președintele Curții Europene de Conturi, Tony Murphy, a declarat pentru Rapporteur.com că 20% din bugetul propus de Comisia Europeană depinde de noi surse de venit ale UE. Dacă aceste noi surse de venit nu vor fi aprobate de statele membre, bugetul va fi și mai mic decât cel propus, deja afectat de inflație, de rambursarea împrumutului comun și de războiul din Ucraina.
Potrivit Financial Times, un dintre sursele noi de venit pentru UE este modificarea taxelor corporatiste, care să vizeze companiile foarte mari – Apple, Meta, Google – și să se extindă dincolo de sectorul digital. O asemenea măsură ar duce însă la și mai multă tensiune cu Statele Unite. Dincolo de asta, Comisia Europeană ia în calcul majorări importante ale taxelor pe tutun, deșeuri electronice nereciclate, majorări ale veniturilor din certificatele pentru emisie de dioxid de carbon. Pe de altă parte, tocmai schemele de taxare a emisiilor de dioxid de carbon sunt o cauză a scumpirii energiei în UE peste pragul care să permită concurența cu SUA sau China. Rezultatul este lenta dezindustrializare.
Fără venituri noi, povara suplimentară a noului buget european va cădea pe umerii statelor membre, prin contribuția procentuală din venitul național brut. Curtea Europeană de Conturi arată că aceste contribuții naționale ar crește cu 81% în următorii șapte ani, față de actualul exercițiu bugetar.
sursă: cotidianulhd.ro
