(transcrierea editorialului vorbit din emisiunea “Ce-i în Gușă, și-n căpușă!”, de la GOLD FM)
Autor: Cozmin Gușă
Că PNL și AUR sunt puternic zguduite în interior (e drept, la grade seismice diferite, mai tare la PNL și mai puțin la AUR) este un lucru bine cunoscut deja. Există cauze diferite la fiecare dintre cele două partide, dar sunt și cauze comune. La PNL, motivul principal este lupta pentru putere între o tabără a disidenților, care a pierdut, pe moment, meciul, și nou-veniții din jurul lui Ilie Bolojan, puternic sprijinit nu doar de către nemți, ci și de către securiștii români de tip Coldea sau Kovesi. În ceea ce privește cauza agitației iscate în interiorul AUR, de dată mai recentă, aceasta este reprezentată de acțiunea pro sau contra soroșiștilor din zona de putere românească. George Simion, Petrișor Peiu, Dan Dungaciu, cei trei lideri ai AUR, sunt acuzați de către colegii lor că sunt colaboraționiști în ceea ce privește partida soroșistă. Iar ceilalți, despre care ați avut cunoștință în mass-media, sunt nemulțumiți, ar fi vrut să voteze guvernul Veștea, tocmai pentru ca să trimită soroșiștii acasă. Ați văzut că la AUR a intervenit o demisie care este una cel puțin la fel de sonoră ca cea a lui Marius Lulea, mă refer la Silvia Uscov, care, deși avea promis un loc de parlamentar, a preferat să îl persifleze astfel pe George Simion, să-i transmită că nu o interesează locul de parlamentar, în condițiile în care situația este astfel administrată în AUR, în mod samavolnic.
Avocata Silvia Uscov demisionează din AUR: “Nu suntem animați de aceleași valori!”
Și, apropo de asta, există o cauză comună de nemulțumire în PNL și în AUR: modul dictatorial prin care se impune voința în interiorul PNL, respectiv în AUR, de la nivelul lui Ilie Bolojan, respectiv al lui George Simion. Partidele, dacă vreți, sunt niște organizații private ale membrilor lor, în sensul că de-aia conducerea este colectivă. Sigur că e un lider mereu, dar nu e ca într-o companie în care patronul sau directorul executiv dispune și restul execută. Nu, aici este vorba despre o reprezentare în zona conducerii și, în mod sigur, diverse tabere care se confruntă la vot, la idei. Tabăra câștigătoare își impune voința, dar, desigur, după dezbatere. Acest mod dictatorial o să-i coste și pe Bolojan, și pe George Simion.
Și am mai vorbit, dar nu în detaliu, pentru că știam prea multe amănunte și nu era corect să le fac publice: există germenii a două noi grupuri parlamentare, care, în urma acestor scindări din PNL și AUR, să ia naștere în Parlamentul României. Aceste grupuri parlamentare vor ține cont de interesul forțelor politice de la vârf, respectiv de interesul lui Nicușor Dan de a avea un pol parlamentar liberal-conservator, eventual construit în jurul PMP-ului lui Eugen Tomac ca structură politică, dar cu contribuția liberalilor disidenți. Și, deodată, vedem un partid cu mare potențial, mai mare oricum decât al USR-ului, și cred că îl va depăși pe cel al PNL-ului. Nu neapărat în ceea ce privește numărul de parlamentari, dar cred într-un grup parlamentar de vreo 30-35 de oameni, pe moment, la acești liberal-conservatori. În ce privește disidenții din AUR, dacă mișcarea Silviei Uscov va fi urmată rapid și de altele (atenție, în intervalul de timp din această vară, așa este planul) atunci, alături de alți independenți cu o alură suveranistă, cei care pleacă din AUR ar putea da naștere unui grup parlamentar și mai consistent, de circa 50 de parlamentari, conform calculelor mele ochiometrice, care, de asemenea, se va apropia ca potențial, dar nu va egala potențialul rămas al AUR-ului.
Nu e bine că se întâmplă așa, dar este firesc că se întâmplă așa, în condițiile în care ne blocăm într-o guvernare de tip soroșist. Chiar dacă nu sunt altfel de represalii în urma acestui fapt, această scindare parlamentară va fi una pe care Ilie Bolojan, dar mai ales George Simion, o să o plătească foarte scump. Nici măcar Călin Georgescu, în bălmăjeala lui publică, nu va fi în stare să descrie, într-un mod plastic, popesc, dacă vreți, unde va duce această greșeală de poziționare a suveraniștilor, pe care n-am înțeles-o în cazul AUR; în cazul lui Călin Georgescu mi-a fost foarte clar că a bătut palma cu Sistemul, în așa fel încât să fie albit în justiție și să i se mai dea de lucru din când în când. De altfel, ați observat schimbarea judecătorului din completul lui Georgescu: a venit unul favorabil voinței Voievodului.
