Raytheon sponsorizează Girl Scouts of America. BAE Systems le citește copiilor mici poveștile lor preferate. Iar Lockheed Martin finanțează festivaluri de matematică și STEM pentru copii. Toate acestea sunt făcute cu mare fast, chipurile pentru a-i încuraja și inspira pe copii să-și urmeze pasiunea pentru știință. În realitate, însă, aceste companii încearcă să-și reabiliteze imaginea și să recruteze următoarea generație pentru a deveni rotițe în angrenajul complexului militar-industrial.
În tot acest timp, produsele acestor organizații sunt folosite în întreaga lume de Statele Unite și Israel pentru a comite crime de război – în Iran, Yemen, Palestina și în alte părți – și pentru a viza copii.
MintPress explorează lumea tulbure a companiilor de armament care îi pregătesc pe copii să bombardeze alți copii.
Normalizarea războiului în rândul copiilor
Când mulți americani se gândesc la Raytheon (acum redenumită oficial RTX Corporation), nu se gândesc la rachete de croazieră; se gândesc la matematică. De zeci de ani, al doilea cel mai mare producător de armament de pe planetă a finanțat o gamă largă de organizații menite să-i facă pe copii să fie interesați de materiile STEM.
Din 2009, Raytheon este sponsorul principal al MATHCOUNTS, o organizație nonprofit care oferă programe atractive de matematică pentru elevii de gimnaziu din fiecare stat american și organizează, de asemenea, concursuri de matematică pentru a-i identifica pe cei mai străluciți copii din America.
În 2005, Raytheon a lansat programul MathMovesU, destinat, potrivit propriilor cuvinte, „să-i inspire pe elevii de gimnaziu să devină entuziasmați de matematică și știință”. Pe lângă materialele oferite, compania a cheltuit milioane de dolari pentru burse, granturi și premii de studiu acordate miilor de elevi, profesori și voluntari.
Iar expoziția itinerantă MathAlive! promite, într-un stil de promovare destul de învechit, să ducă matematica „2theXtreme”. MathAlive! a călătorit, de asemenea, în mai multe țări din Asia de Vest, inclusiv Qatar, Kuweit, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită – toate printre cei mai mari cumpărători ai tehnologiei de armament Raytheon.
Compania are, de asemenea, un parteneriat de lungă durată cu Girl Scouts of the United States of America (GSUSA). În 2017, de exemplu, a lansat primul program național de informatică și prima competiție de securitate cibernetică ale GSUSA pentru fete de gimnaziu și liceu.
„Progresul în diversificarea forței de muncă din domeniul STEM trebuie accelerat… Într-un moment în care tehnologia transformă modul în care trăim și muncim, putem – și ar trebui – să le arătăm tinerelor femei o cale clară pentru a juca un rol activ în această transformare”, a declarat Thomas A. Kennedy, pe atunci CEO al Raytheon; „Lucrând împreună, Raytheon și Girl Scouts le vor ajuta pe fete să capete încredere pentru a se vedea pe ele însele ca ingineri în robotică, cercetători în domeniul datelor și profesioniști în securitate cibernetică, care vor crea un viitor mai bun.”
Raytheon a coordonat, de asemenea, proiectul GSUSA „Think Like a Programmer”, care încurajează fetele să exploreze lumea inteligenței artificiale și a securității cibernetice, și a dezvoltat multe dintre insignele de programare disponibile cercetașelor.
GSUSA pare mândră de această relație. Site-ul său prezintă o fostă cercetașă care lucrează acum la Raytheon drept un exemplu de succes și un model de urmat. Articolul include un ghid pas cu pas și o listă de sfaturi pentru cei care doresc să-i urmeze exemplul.
Deloc surprinzător, Raytheon colaborează îndeaproape și cu armata SUA în aceste domenii, înființând patru noi „centre de inovare” STEM împreună cu Boys & Girls Clubs of America în Michigan, Oklahoma, Colorado și Washington, D.C., toate în apropierea unor baze militare.
Deși unii ar putea fi surprinși de apropierea relației dintre o organizație pentru copii și un producător de armament, merită amintit că mișcarea cercetășească a fost inițial înființată de general-locotenentul Robert Baden-Powell ca etapă intermediară pentru ca băieții să ajungă în armată. Baden-Powell era profund îngrijorat că băieții englezi nu ar fi suficient de apți fizic pentru a lupta pentru țara lor în eventualele războaie viitoare și a conceput o organizație care să-i pregătească atât fizic, cât și mental pentru acest lucru.
Kirsten Bayes, din cadrul Campaign Against the Arms Trade, nu a fost impresionată de încercările Raytheon de a-și îmbunătăți imaginea și de a pregăti următoarea generație de producători de arme. „Considerăm că firmele de armament nu au ce căuta în școli sau universități și, cu atât mai mult, nu ar trebui să lucreze cu organizații caritabile educaționale pentru copii”, a declarat ea pentru MintPress, adăugând:
„Școlile și alte instituții de educație ar trebui să fie locuri în care copiii învață, cresc și își dezvoltă întregul potențial. Nu ar trebui să fie terenuri de recrutare în care companiile de armament să-și albească imaginea și activitățile.”
Dar Raytheon este departe de a fi singurul gigant al armamentului care îi vizează direct pe copiii Americii. Lockheed Martin organizează CYBERQUEST, o competiție anuală pentru liceeni care îi încurajează pe copii să urmeze cariere în domeniul informațiilor și al securității cibernetice. Evenimentul din 2026 s-a desfășurat în 11 locații din întreaga țară, precum și virtual, în întreaga lume. Gigantul industriei de armament oferă programe de internship pentru liceeni, concepute pentru a accelera accesul celor mai strălucite minți tinere ale Americii către cariere în domeniul apărării. În fiecare an, Lockheed Martin angajează mii de tineri stagiari și susține că 60% dintre acești candidați ajung să lucreze ulterior, plătiți în cadrul companiei.
De asemenea, sponsorizează zilele „young minds at work”, organizând experimente practice pentru copii, inclusiv experimente cu rachete realizate din sticle și multe altele.
Universitățile reprezintă un teren esențial pentru recrutare. Compania cheltuiește sume uriașe pentru atragerea celor mai buni specialiști, inclusiv prin organizarea „Lockheed Martin Day” la peste o duzină de colegii din întreaga țară, unde recrutorilor companiei li se permite accesul în campus pentru a-i impresiona pe studenți cu expoziții de realitate virtuală, simulatoare de zbor și chiar elicoptere care aterizează direct pe peluzele universităților.
Lockheed Martin a încheiat parteneriate cu mai multe universități de top. O donație de 1,5 milioane de dolari către University of Texas at Arlington, de exemplu, a dus la redenumirea uneia dintre clădirile universității în Lockheed Martin Career Development Center.
Compania își promovează reputația de spațiu sigur pentru angajatele femei și angajații LGBT și este menționată în mod regulat printre cei mai buni angajatori în materie de incluziune. Una dintre femeile pe care compania le prezintă este Haley, care, în copilărie, visa să devină inventatoare. „În copilărie”, scrie compania, „Haley ținea cu ea un caiet în care își desena ideile și invențiile. Pe copertă scria «Haley’s Way to Make Life Better»”. Cea mai bună idee a ei? Un brad de Crăciun care se pliază singur, numit ingenios „Merry, Bright and Boxed”, pentru a face mai eficientă strângerea lucrurilor după sărbători. Astăzi, acel copil care visa să facă lumea un loc mai bun este inginer în domeniul rachetelor și sistemelor de control al focului la Lockheed Martin, dezvoltând arme care ucid oameni în mod eficient în întreaga lume.
Țintirea copiilor mici
Și Boeing a dezvoltat o serie de proiecte destinate copiilor mici. Programul său „Engineering is Elementary” este destinat copiilor de vârstă preșcolară, elevilor din grădiniță, școala primară și gimnaziu și, asemenea celor ale Raytheon și Lockheed Martin, se concentrează pe direcționarea tinerelor minți către o carieră în producția de armament. „Boeing are o strategie comunitară orientată spre creșterea eficienței profesorilor în matematică și științe și atragerea unui număr mai mare de elevi către cariere în domeniile STEM”, a declarat un reprezentant al companiei, adăugând:
„Engineering is Elementary le oferă profesorilor și elevilor o mai bună înțelegere a ingineriei și face acest lucru într-un mod distractiv și interactiv. Obiectivul nostru este să îi interesăm pe elevi de inginerie de la o vârstă fragedă și să creștem numărul oamenilor de știință și inginerilor.”
Producătorul aerospațial BAE Systems, însă, merge și mai departe. Gigantul cu sediul la Londra, care produce avioane de luptă, rachete, obuziere și nave de război, a publicat o serie de videoclipuri bizare în care atât angajații săi, cât și membri ai forțelor armate britanice le citesc copiilor povești clasice. Printre acestea s-au numărat Rapunzel, Jack și vrejul de fasole, Goldilocks și cei trei urși, Cenușăreasa și Hansel și Gretel. Acestea erau însoțite de fișe de lucru menite să-i ajute pe copiii foarte mici să-și dezvolte abilitățile de rezolvare a problemelor.
Citirea poveștilor de seară bebelușilor este doar o parte dintr-o strategie mai amplă pe care BAE Systems o desfășoară pentru a, potrivit propriilor cuvinte, „îmbunătăți reputația companiei atât la nivel local, cât și național”. Printre celelalte inițiative se numără organizarea de caravane educaționale în școli, festivaluri de robotică, tabere de știință și programe de implicare în comunitățile locale, toate destinate copiilor. În timpul pandemiei de COVID-19, compania a intervenit, de asemenea, pentru a furniza școlilor materiale educaționale inscripționate cu marca sa pentru copii începând de la vârsta de cinci ani.
Bayes s-a declarat îngrozită de acțiunile companiei, afirmând:
„Știm că BAE Systems susține că cheltuiește până la 100 de milioane de lire sterline [134 de milioane de dolari SUA] pe an pentru activități educaționale. Susține că motivațiile sale sunt legate de comunitate, dar noi am spune că aceasta face parte din strategia lor de recrutare: încercarea de a influența tinerii fără a prezenta imaginea completă despre ce este o companie de armament și care ar fi consecințele faptului de a lucra pentru ea.”
Povești și coșmaruri
Oricât de mult încearcă aceste companii să se prezinte în mod neutru drept entități științifice, realitatea este că principalele lor activități se concentrează pe producerea echipamentelor și armamentului pe care Statele Unite le folosesc pentru a-și impune dominația asupra lumii.
Numai în ultimele douăsprezece luni, Statele Unite au bombardat șapte țări: Iran, Irak, Nigeria, Somalia, Siria, Venezuela și Yemen. Iar companii precum Raytheon și Lockheed Martin sunt cele care fac posibil acest tip de violență planetară extraordinară.
De exemplu, pe 28 februarie, Statele Unite au lansat un atac asupra Școlii de fete Shajareh Tayyebeh din Minab, Iran. O rachetă de croazieră Tomahawk – una dintre cele mai precise arme ghidate de pe planetă – a fost lansată de pe o navă de război aflată în apropiere și a lovit clădirea, provocând prăbușirea acesteia. La scurt timp, o a doua rachetă a lovit curtea școlii, unde se adunau supraviețuitorii disperați.
Atacul a fost programat cu precizie pentru a provoca pagube maxime: ora 10:45, într-o zi de școală. Cel puțin 156 de persoane au fost ucise, majoritatea fiind eleve ale școlii, care nu îndeplinea niciun scop militar și nu se afla în apropierea vreunei ținte militare. Peste 100 de alte persoane au fost rănite.
Evenimentul a fost denunțat imediat drept o crimă de război majoră. Dar secretarul de război Pete Hegseth a minimalizat incidentul și a declarat ulterior că „singurii care trebuie să fie îngrijorați acum sunt iranienii care cred că vor supraviețui”.
Racheta de croazieră Tomahawk este produsă de Raytheon, iar subansamblele utilizate în operațiune au fost fabricate de o filială a BAE Systems.
Washingtonul își folosește, de asemenea, supremația în domeniul armamentului pentru a-și menține aliații la putere. Arabia Saudită este, de departe, principalul client al SUA în materie de armament, achiziționând arme de înaltă tehnologie în valoare de sute de miliarde de dolari, pe care le folosește imediat împotriva Yemenului și pentru a reprima disidența internă.
Riadul a desfășurat un atac genocidar asupra infrastructurii civile din Yemen, inclusiv asupra fermelor, sistemelor de canalizare și instalațiilor de alimentare cu apă, provocând moartea a sute de mii de civili. În august 2018, a lansat o bombă ghidată laser de 227 kg (500 de livre) asupra unui autobuz școlar în Dhahyan, în nordul Yemenului. Fragmentele găsite la fața locului au identificat bomba ca fiind produsă de Lockheed Martin. Patruzeci de copii au fost uciși în atac – un eveniment departe de a fi neobișnuit în timpul campaniei conduse de Arabia Saudită pentru înlăturarea de la putere a Ansar Allah.
Dacă Arabia Saudită este cel mai mare client al Washingtonului, Israelul este principalul beneficiar al ajutorului său. Un studiu realizat de Brown University a constatat că, în cei doi ani de după atacul din 7 octombrie 2023, Statele Unite au cheltuit 21,7 miliarde de dolari pentru ajutor militar acordat Israelului, inclusiv pentru avioane, rachete și tot felul de muniții pentru arme de calibru mic.
Israelul a folosit aceste arme pentru a viza sistematic copiii din Gaza și din alte zone. Cel puțin 97% dintre școlile din enclava dens populată au fost lovite. Unul dintre cele mai notorii exemple a fost Școala de fete Khadija din Deir al-Balah, care a fost vizată pe 27 iulie 2024. O investigație a Human Rights Watch a constatat că Israelul a lansat cel puțin două bombe GBU-39 asupra școlii – muniții fabricate în Statele Unite de Boeing.
Astfel, în timp ce producătorii de armament le citesc povești occidentale copiilor, copiii din întreaga lume sunt forțați să trăiască un coșmar cât se poate de real, datorită, în bună parte, acestor companii.
Indiferent dacă trăiesc în Statele Unite sau într-una dintre țările aflate sub dominația sa, copiii de pretutindeni sunt vizați de aceste companii de armament, deși în moduri diferite. În Statele Unite, Raytheon, Lockheed Martin, Boeing și alții au intervenit pentru a consolida departamentele de educație lipsite de fonduri. În timp ce discursul lor pune accentul pe încurajarea copiilor – în special a fetelor – să-și urmeze visurile științifice, adevărata lor intenție este să-și reabiliteze reputația de comercianți ai morții și să pregătească următoarea generație de americani pentru a deveni membri dispuși ai mașinii de război americane.
Copiii de cealaltă parte a globului, însă, nu beneficiază de asemenea iluzii și trebuie să trăiască în teroarea constantă că ar putea fi următoarele victime ale acestor companii. Această imagine nu este cea la care companii precum Raytheon vor să ne gândim atunci când le vedem produsele și, prin urmare, cheltuiesc milioane încercând să ne distragă atenția cu povești despre emancipare și descoperire. Ce lume este aceasta, în care companiile de armament îi pregătesc pe copii să bombardeze alți copii?
Alan MacLeod este redactor principal la MintPress News. Și-a finalizat doctoratul în 2017 și, de atunci, a publicat două cărți apreciate: Bad News From Venezuela: Twenty Years of Fake News and Misreporting și Propaganda in the Information Age: Still Manufacturing Consent, precum și un număr de articole academice. A contribuit, de asemenea, la FAIR.org, The Guardian, Salon, The Grayzone, Jacobin Magazine și Common Dreams. Urmăriți-l pe Alan pe Twitter pentru mai multe materiale și comentarii ale sale: @AlanRMacLeod
sursă: mintpressnews.com
