Un nou episod juridic în disputa privind proiectul Barajului de la Surduc ajunge pe rolul Curții de Apel Cluj, unde Asociația Declic a formulat recurs împotriva sentinței Tribunalului Cluj prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de ordonanță președințială privind oprirea lucrărilor la amenajarea hidroenergetică (AHE) Surduc-Siriu. Decizia primei instanțe a menținut poziția potrivit căreia solicitarea nu îndeplinește condițiile legale pentru a fi analizată pe fond în procedura urgentă, în contextul în care organizația de mediu invocă lipsa unei autorizații de construire valabile pentru proiect încă din anul 2022, după anularea actelor administrative aferente prin hotărâri judecătorești definitive. Curtea de Apel Cluj urmează să tranșeze acum legalitatea acestei excepții de inadmisibilitate și posibilitatea suspendării provizorii a lucrărilor până la soluționarea acțiunii pe fond.
Suspendarea lucrărilor la AHE Surduc–Surgiu, solicitată în procedură de urgență
Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 19.11.2025, reclamanta ASOCIAȚIA DECLIC, în contradictoriu cu pârâții PREȘEDINTELE CONSILIULUI JUDEȚEAN COVASNA, UAT JUDEȚUL COVASNA PRIN PREȘEDINTELE CONSILIULUI JUDEȚEAN COVASNA, SPEEH HIDROELECTRICA S.A. și PRIMARUL COMUNEI ZAGON, a solicitat instanței să dispună pe calea ordonanței președințiale oprirea lucrărilor la AHE Surduc–Surgiu până la soluționarea definitivă a acțiunii pe fond ce urmează a fi introdusă, dar nu mai mult de 60 de zile, în situația în care acțiunea pe fond nu este introdusă în acest termen, cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat, în esență, că printr-o sentința civilă din 2022 2022, Tribunalul Cluj a admis excepția de nelegalitate a Acordului de Mediu și a dispus anularea Autorizației de construire nr. 175/11.12.2015 emisă pentru „Continuarea lucrărilor autorizate cu AC nr. 42/2009” privind barajul Surduc. La data de 9 iunie 2022, Curtea de Apel Cluj a respins recursurile formulate în cauză și a menținut integral sentința civilă din 2022.
Prin urmare, proiectul nu mai dispune, începând cu 09.06.2022, de nicio autorizație de construire valabilă emisă de autoritatea competentă (Președintele Consiliului Județean Covasna).
Reclamanta a arătat că lucrările aferente proiectului AHE Surduc–Surgiu se află în prezent în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, procedură care nu a fost finalizată, iar în lipsa parcurgerii etapelor obligatorii prevăzute lege nu există un act administrativ valabil care să permită continuarea lucrărilor.
În acest context, reclamanta a susținut că a solicitat Primarului Comunei Zagon, la data de 27.10.2025, informații privind temeiul juridic al lucrărilor executate în teren și, respectiv, oprirea acestora, însă prin răspunsul din 06.11.2025 i s-a comunicat că lucrările se desfășoară în baza Autorizației de construire nr. 3/2022.
Sub aspectul aparenței dreptului, Declic a susținut că Autorizația de construire nr. 3/2022 nu se bucură de prezumția de legalitate, fiind emisă cu încălcarea competenței materiale, întrucât proiectul are caracter de lucrare de interes național, iar autoritatea competentă ar fi fost președintele consiliului județean. Totodată, s-a arătat că autorizația anterioară fusese anulată definitiv în anul 2022.
În ceea ce privește urgența, Declic a invocat principiul proporționalității și riscul producerii unor prejudicii ecologice ireversibile, susținând că oprirea lucrărilor este singura măsură aptă să prevină degradarea mediului până la clarificarea legalității proiectului. Măsura solicitată a fost caracterizată ca fiind vremelnică, limitată la durata procesului pe fond sau, în lipsa acestuia, la cel mult 60 de zile de la pronunțare.
Pârâții invocă blocarea unui proiect energetic de interes național
Pârâtul PREȘEDINTELE CONSILIULUI JUDEȚEAN COVASNA a formulat întâmpinare prin care a invocat, în principal, lipsa interesului legitim al reclamantei în promovarea cererii de ordonanță președințială. În acest sens, s-a susținut că Asociația Declic nu a dovedit în ce mod ar fi prejudiciată prin executarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții, în condițiile în care acestea se află într-un stadiu avansat de realizare și sunt efectuate în temeiul unei autorizații de construire legal emise. Totodată, s-a arătat că demersul reclamantei tinde la blocarea unui proiect energetic de interes național.
Pârâtul a invocat dispozițiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și Decizia ÎCCJ nr. 8/2020 (RIL), susținând că autorizația de construire nr. 3/2022 nu reprezintă un act administrativ emis în domeniul protecției mediului, ci un act emis în temeiul legislației privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, astfel încât nu se circumscrie sferei de activitate a Asociatiei Declic.
În același sens, pârâta SPEEH Hidroelectrica S.A. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei de interes și excepția inadmisibilității, solicitând respingerea cererii. Pârâta a arătat că reclamanta nu a demonstrat existența unui interes legitim, direct și actual, în condițiile în care lucrările sunt într-un stadiu avansat de execuție, fiind pe cale de finalizare. S-a susținut că demersul reclamantei vizează, în realitate, blocarea unui proiect hidroenergetic de interes național.
Sub aspectul inadmisibilității, pârâta a arătat că, în materia contenciosului administrativ, singura măsură provizorie este suspendarea actului administrativ, potrivit art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004, iar nu oprirea executării lucrărilor pe calea ordonanței președințiale. S-a susținut că acțiunea reclamantei tinde la eludarea acestui cadru legal.
Pe fond, s-a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
Ulterior, pârâta a depus întâmpinare și la cererea adițională, reiterând apărările formulate și invocând autoritatea de lucru judecat provizorie a considerentelor sentinței civile nr. 332/2025 pronunțate de Tribunalul Cluj . S-a arătat că autorizația de construire nr. 3/2022 a fost emisă în baza certificatului de urbanism nr. 92/22.02.2008 și a documentațiilor aferente, în condițiile Legii nr. 50/1991.
S-a susținut, de asemenea, că nu există un nou cadru tehnic sau juridic care să fi modificat condițiile avute în vedere la emiterea autorizației de construire.
Pârâtul Primarul Comunei Zagon a solicitat, de asemenea, respingerea cererii, arătând că autorizația de construire a fost emisă în baza documentațiilor și avizelor puse la dispoziție de Consiliul Județean Covasna, cu respectarea competențelor stabilite de Legea nr. 50/1991. S-a susținut că autorizația are toate elementele de legalitate formală, fiind emisă de autoritatea competentă și însoțită de documentația tehnică și certificatul de urbanism.
Ministerul Energiei a formulat cerere de intervenție în interesul pârâtei SPEEH Hidroelectrica S.A., arătând că susține poziția procesuală a acesteia. S-a susținut că proiectul reprezintă un obiectiv de interes național, fiind încadrat în politicile publice privind dezvoltarea capacităților de producere a energiei din surse regenerabile, conform HG nr. 316/2021.
Ulterior, UAT Comuna Gura Teghii a formulat cerere de intervenție accesorie în interesul pârâților, invocând interesul său derivat din impactul economic și social al investiției asupra bugetului local.
Ce spune instanta
Tribunalul Cluj a soluționat cererea de ordonanță președințială formulată de ASOCIAȚIA DECLIC în contradictoriu cu pârâții PREȘEDINTELE CONSILIULUI JUDEȚEAN COVASNA, UAT JUDEȚUL COVASNA PRIN PREȘEDINTELE CONSILIULUI JUDEȚEAN COVASNA, SPEEH HIDROELECTRICA S.A. și PRIMARUL COMUNEI ZAGON.
Instanța a respins, ca neîntemeiată, excepția lipsei de interes invocată de pârâta SPEEH Hidroelectrica S.A., Primarul Comunei Zagon și intervenientul Ministerul Energiei.
Totodată, a admis excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată invocată de pârâta SPEEH Hidroelectrica S.A. și Primarul Comunei Zagon și, în consecință, a respins ca inadmisibilă cererea de emitere a ordonanței președințiale formulată de reclamantă.
Au fost admise cererile de intervenție accesorie formulate de intervenienții Ministerul Energiei și UAT Comuna Gura Teghii.
De asemenea, instanța a respins ca neîntemeiată cererea reclamantei privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată. Cauza se află în prezent pe rolul Curții de Apel Cluj.
sursă: gazetadecluj.ro
