Autor: Andrei Gușă
Germania are tot dreptul să-și stabilească o politică suverană și conservatoare în materie de migrație, să-și protejeze sistemul de asistență socială, să combată fraudele și să pună pe primul loc siguranța propriilor cetățeni. Susțin acest drept și consider că fiecare stat european trebuie să aibă libertatea de a-și decide propriile politici.
Dar există o limită care nu trebuie depășită: aceea a respectului față de cetățenii unui alt stat european.
Când Alice Weidel afirmă că românii „jefuiesc” sistemul social german, nu mai vorbim doar despre combaterea fraudelor sau despre o dezbatere legitimă privind politica de migrație. Vorbim despre o generalizare periculoasă, care riscă să transforme o întreagă comunitate într-un vinovat colectiv.
Să nu uităm un lucru: Germania a beneficiat ani la rând de libera circulație europeană și de forța de muncă venită din România. Economia germană a avut nevoie de acești oameni, de munca lor, de contribuțiile lor și de aportul lor la o societate care se confruntă cu o problemă demografică serioasă.
Nu poți să te bucuri de avantajele unei Europe cu frontiere deschise atunci când ai nevoie de muncitori, iar apoi să tratezi cetățenii unui stat membru ca pe niște suspecți colectivi atunci când apar probleme în sistemul social.
România nu este o țară terță. Românii nu sunt cetățeni europeni de rang secund. Avem aceleași drepturi fundamentale de circulație, muncă și stabilire în spațiul comunitar, dar și aceleași obligații de respectare a legii.
Dacă există fraude, contracte fictive, exploatarea sistemului de alocații sau rețele infracționale, acestea trebuie investigate și sancționate fără nicio ezitare. Nimeni nu trebuie protejat doar pentru că este român. Dar niciun român cinstit nu trebuie stigmatizat doar pentru că împarte aceeași naționalitate cu un infractor.
Așadar, susțin dreptul Germaniei de a-și apăra identitatea, cultura, securitatea și interesele economice. Susțin dreptul germanilor de a decide ce fel de societate își doresc și ce politici publice consideră potrivite pentru țara lor.
Dar același respect îl cer și pentru România și pentru românii care trăiesc în Germania!
Suveranitatea nu poate fi un drept cu sens unic. Respectul pentru identitatea națională nu poate fi revendicat pentru unii și refuzat altora.
România nu trebuie să accepte o relație de superioritate în interiorul Uniunii Europene. Suntem parteneri, nu furnizori de forță de muncă ieftină și nici o comunitate asupra căreia se pot proiecta frustrările politice interne ale altui stat.
Germania are dreptul să-și apere interesele. România are obligația să-și apere cetățenii.
Iar românii din diaspora merită respectul pe care îl oferă prin munca, seriozitatea și contribuția lor!
