Autor: Marius Ghilezan
Franța va alege duminică noul președinte. Lupta este mai strânsă decât în 2017, totuși Marine le Pen, deși s-a rebranduit, nu pare a fi în stare să-l învingă pe Macron. Franța votează răul cel mai mic. Așa se pare.
Ultimele sondaje arată consolidarea voturilor utile. Dacă în primul tur, alegătorii au votat cu inima, în cel de-al doilea votul va fi rațional.
Bazinul electoral al lui Macron pare mai consistent decât al lui Le Pen.
Candidata dreptei pleacă în cursa finală cu o zestre de 24 %.
Analiștii fac calcule. Cum se vor redistribui voturile stângistului radical Jean Luc Melenchon? Acesta a obținut în primul tur 22 %. Deși a recomandat ca niciunul dintre votanții săi să nu meargă în turul doi cu le Pen, o treime dintre alegătorii săi au spus, potrivit ultimelor sondaje, că vor vota cu ea. Asta înseamnă că își va mai adăuga în coșul cu voturi încă 7 %.
Din voturile LR-iștilor (dreapta tradițională), jumătate. Valérie Pécresse a obținut un dezastruos 4,7. Deci, ar mai veni încă 3 %, cu mare indulgență.
Încă 2 puncte de la Dupont-Aignan, un punct posibil de la Lassalle și câteva voturi reziduale.
Media ponderată ar fi de 43%. Insuficient pentru a-l învinge pe Macron.
Franța votează răul cel mai mic. Raționaliștii domină umoralii
Francezii sunt mai raționali decât românii. Voturile împotrivă nu sunt atât de multe procentual.
În plus, dezbaterea televizată de miercuri dintre cei doi a arătat un Macron sigur pe el, iar le Pen prea rezervată.
Dacă e să comparăm cu 2017, Marine le Pen, care duce, totuși, bagajul extremist al tatălui său, a urcat cu peste zece procente, dar nu suficiente pentru a deveni prima femeie președinte al Franței.
Macron promite că va continua să ducă înainte o Franță globalistă, centrată pe piață liberă, în fruntea unei Uniuni Europene puternice. Le Pen dorește să răstoarne însă complet status quo-ul cu politici economice protecționiste. Ea își propune o reconfigurare a acordurilor Parisului cu aliații și adversarii săi.
Marine le Pen a căutat, în zadar, echilibrul. Balastul i-a oprit ascensiunea
“În cele din urmă, alegerile s-ar putea reduce pur și simplu la cea ce Franței îi place mai puțin. Președintele în funcție, care este văzut pe scară largă ca elitist și deconectat, sau revoluționarul cu o retorică incendiară asupra relației cu lumea islamică și una despre suveranismul absolut?” se întreabă corespondenții de la Paris ai CNN.
Campania electorală a fost întunecată de războiul din Ucraina. Ambii și-au exprimat poziții total diferite despre viitorul Franței.
Macron a pozat în om de stat european. Marine le Pen, o suveranistă convinsă. Totuși, lipsa ei de dibăcie economică și financiară a stăvilit acțiunea de convingere a electoratului nehotărât. Să nu uităm că Franța e matură politic. Participarea la vot e masivă.
Francezii aleg în finală cu mintea, nu cu sufletul
Macron pare mai util, în viziunea majorității. Și s-a mai întâmplat ceva. Și lui Putin îi convine președinția câștigată de Macron. El a anunțat deja că va lupta pentru înființarea unei armate europene. Astfel că, implicit, forța americană se va reduce treptat.
Autocratul de la Kremlin a avut, să nu uităm, cu Macron, cele mai multe discuții. Negocieri. Viziuni și alte cele.
Franța votează răul cel mai mic
Un lucru trebuie înțeles. Chiar dacă Macron este un progresist pur sânge, având implantate în el celulele stem ale corporatismului, nu-și va permite să fie sluga modestă a hegemonului de peste Ocean.
Franța nu e România.
În genetica lumii politice de la Paris, factorul “supunere” nu există. Decât forță și spirit colonial.
sursă: romanialibera.ro
