Octombrie a fost una dintre cele mai bogate luni în evenimente din acest an. Românii n-au avut motive să se plictisească: guvernul Siegfried Mureșan a fost respins în Parlament, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Luca Niculescu să formeze un nou Executiv, guvernul PSD a fost constituit cu chiu, cu vai, a obținut votul majorității parlamentarilor și s-a instalat la Palatul Victoria, iar criza politică pare să se fi încheiat.
În paralel, atenția publică s-a îndreptat către problemele lui Călin Georgescu cu justiția și către protestele restrânse, dar zgomotoase, ale susținătorilor săi. Toate aceste momente au fost condimentate cu declarații, comentarii, reacții și analize. Multă vorbărie, multă plictiseală. Românii sunt copleșiți și dezgustați de aceste show-uri. Au avut loc și evenimente internaționale, dar, în apatia generală, acestea par să se înscrie la notele de subsol ale vieții românilor.
Televiziunile de știri și-au făcut datoria. Așa cum știu: cu ordine de la partide, cu propagandă, cu atacuri, cu agende bine trasate. România TV și Antena 3 CNN i-au demonizat pe Ilie Bolojan și pe USR în campanii mizere, iar Realitatea Plus a plusat, atacând aceeași țintă. Să curgă sânge pe pereți! Analiștii de la Digi24 au criticat PSD, în timp ce restul televiziunilor s-au poziționat de-o parte sau de alta a frontului propagandistic.
Telespectatorii? Cine mai are nevoie de audiență când „ordinele de sus” trebuie executate? Două mari probleme au televiziunile de știri: scăderea audiențelor și îmbătrânirea publicului. Prima problemă a devenit vizibilă în sondajele din ultimii ani. Consumul TV prin telecomandă (televiziunea liniară) este puternic erodat de consumul de știri online. Telecomanda este folosită din ce în ce mai puțin de către români.
Cea de-a doua problemă generează dificultăți în stabilirea unui nucleu dur de telespectatori cu posibilități financiare. Pentru publicitari, audiența nu este singurul criteriu: contează și puterea de cumpărare a celor care stau în fața micilor ecrane. Ambele probleme influențează vânzările de publicitate, adică veniturile televiziunilor. Clienții publicitari urmăresc profilul telespectatorilor.
Un public cu vârste înaintate și venituri reduse nu este atractiv pentru brandurile promovate. Nu este întâmplătoare abundența reclamelor la medicamente (OTC) și a ofertelor supermarketurilor în pauzele publicitare. Aceasta a ajuns să fie „hrana spirituală” a pensionarului român: pastile și prețuri. Bătrânii au rămas cu telecomanda în mână, în fața televiziunilor de știri, așteptând, între două talk-show-uri și trei reclame, anunțul mult dorit: indexarea pensiilor.
În perioada 26 septembrie – 26 octombrie 2026, telespectatorii cu vârste de peste 65 de ani au reprezentat cele mai mari ponderi din publicul fiecărui post în prime-time (orele 19.00-0.00): 66,7% la România TV, 59,8% la Antena 3 CNN, 57% la Realitatea Plus, 47,3% la Digi24 și 61% la B1 TV, conform măsurătorilor Kantar Media, la nivel național.
În schimb, tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani au reprezentat o parte foarte mică din publicul acestor posturi: 3,7% la România TV, 0,7% la Antena 3 CNN, 0,6% la Realitatea Plus, 0,7% la Digi24 și 0,8% la B1 TV.
Profilul consumatorilor de știri TV în funcție de nivelul de educație este mai echilibrat pe această nișă. Dacă la România TV (20,5%), Antena 3 CNN (34,8%) și Realitatea Plus (20,6%) ponderea telespectatorilor cu studii superioare din audiența fiecărui post este mai redusă decât cea a celor cu studii medii, la Digi24 (57,8%), B1 TV (52,5%), TVR Info (47%) și Euronews România (46,5%) aceasta este majoritară. De precizat că TVR Info și Euronews România au ratinguri foarte mici.
Poza cu profilurile telespectatorilor din perioada 26 septembrie – 26 octombrie 2026, în prime-time, la nivel național, arată astfel:
România TV – rating: 229.000 de telespectatori pe minut
82% din această audiență este reprezentată de persoane cu vârste de peste 55 de ani. Este cel mai mare procent de pe nișa televiziunilor de știri. Publicul cu studii primare reprezintă 24,6% din audiență, cea mai mare pondere dintre cele opt televiziuni analizate. Publicul feminin este majoritar: 54,8% – cel mai mare procent de pe segmentul analizat.
Antena 3 CNN – rating: 222.000 de telespectatori pe minut
Programele au fost urmărite în proporție de 76% de telespectatori cu vârste de peste 55 de ani, a treia pondere ca mărime de pe segment. Publicul feminin și cel masculin au ponderi aproape egale: 49,3%, respectiv 50,7%. Persoanele cu studii primare reprezintă 11,7% din audiența televiziunii.
Realitatea Plus – rating: 92.000 de telespectatori pe minut
81,2% din audiență este formată din persoane cu vârste de peste 55 de ani, a doua pondere ca mărime de pe nișa televiziunilor de știri. Telespectatorii cu studii primare reprezintă 18,2% din audiență, a doua pondere ca mărime după România TV. Bărbații sunt mai numeroși decât femeile: 52,6%, respectiv 47,4%.
Digi24 – rating: 86.000 de telespectatori pe minut
Deși are un rating mult mai mic decât cel al adversarilor săi propagandistici, România TV și Antena 3 CNN, televiziunea grupului DIGI are un public mai echilibrat pe segmentele de vârstă: peste 55 de ani (64,5%), 45-54 de ani (21%) și 35-44 de ani (9,4%) – aceasta din urmă fiind cea mai mare pondere de pe segment. Programele sunt urmărite în principal de femei (54,2%).
B1 TV – rating: 49.000 de telespectatori pe minut
80% din audiență este formată din persoane cu vârste de peste 55 de ani. Este al treilea procent ca mărime după cel înregistrat de România TV și Realitatea Plus. Bărbații sunt majoritari (56,8%). Segmentul de vârstă 35-44 de ani are o pondere de doar 1,7%, cea mai mică de pe nișă. Persoanele cu studii primare reprezintă 6% din audiență, cel mai redus procent de pe nișă.
Cine se uită la televiziunile mici
În prime-time, TVR Info și Euronews au avut audiențe foarte mici în intervalul analizat, comparativ cu ceilalți jucători.
TVR Info: 8.000 de telespectatori pe minut.
Euronews: 4.000 de telespectatori pe minut.
La TVR Info, publicul cu vârste de peste 55 de ani este majoritar, reprezentând 74% din audiență, în timp ce la Euronews ponderea acestei categorii este de 62,5%. La ambele televiziuni, bărbații sunt majoritari.
În septembrie, ratingul mediu al televiziunii Prima News, pe parcursul unei zile, a fost de 1.120 de telespectatori pe minut, la nivel național. Din acest motiv, studiul nu poate identifica profilul publicului acestei televiziuni.
Televiziunile de știri se luptă pentru un public tot mai îmbătrânit și mai restrâns. Tinerii și-au mutat atenția în online. Astfel, nișa știrilor TV vorbește tot mai mult pentru politicieni. Poate că, într-o zi, va vorbi de una singură.
sursă: libertatea.ro
