(transcrierea editorialului vorbit din emisiunea “Ce-i în Gușă, și-n căpușă!”, de la GOLD FM)
Autor: Cozmin Gușă
După sabotarea Elenei Lasconi și detonarea lui Victor Ponta, evenimente ce au inflamat dezbaterea campaniei, fiind comentate în fel și chip, mi s-a atras atenția asupra unui fenomen ciudat, prezent pe mai toate televiziunile de știri (îl sesizasem și eu, dar doar parțial). Despre ce este vorba? Jurnaliștii și analiștii cu mâner pe la serviciile secrete, adică securicii din presă, au început să tragă în Crin Antonescu din toate pozițiile, dar fără o motivație expresă. Spre deosebire de Ponta sau de Nicușor Dan, candidatul coaliției nu făcuse în ultimele zile nimic contradictoriu, negativ sau ieșit din comun. Discuțiile din studiouri curgeau în anumite direcții, dar securicii de pe scaune, fără legătură cu subiectele, găseau să zică ceva negativ de Antonescu, din bun senin și cam cu aceeași construcție a frazelor, ceva de tipul că Antonescu nu are bască, ca să mă exprim metaforic. Cum am observat eu acest lucru, or mai fi fost destui în presă care au văzut și ei, iar respectivii securici, cărora nu le mai dau astăzi numele, e de notorietate că acționează doar cu mâner, adică ei spun public lucruri ce le sunt impuse de prin „pădure”, adică de la serviciile secrete, de la activi sau rezerviști. Vă închipuiți, așadar, că efectul la nivelul celor ca mine este unul invers. Păi dacă oamenii Sistemului atacă fără motiv ceva sau pe cineva, ni se trezește reflexul de a-i lua părerea celui atacat, respectiv de a cerceta mai atent cauzele și efectele. Așadar, se induce ideea că Antonescu nu e bun pentru oamenii Sistemului, dar astfel, în mod consecutiv, el devine mai simpatic pentru cei anti-Sistem, jurnaliști și suntem mulți, respectiv public, și acesta anti-Sistem este majoritar. Deci, în concluzie, lui Antonescu i se face deja un serviciu indirect, mai ales că el se află în postura incomodă de a fi candidatul coaliției de guvernare.
Mai rămâne să stabilim dacă operațiunea e făcută din prostia celor ce îl atacă sau e vreo strategie la mijloc. În ceea ce mă privește, aș paria pe prostie, iscată din disperarea că doi candidați de Sistem cu care Antonescu se luptă pentru accederea în finală, anume Victor Ponta și Nicușor Dan, au zbârcit-o grav săptămâna trecută, au generat evenimente ce le-a redus în mod substanțial potențialul electoral pe care îl vizau. „Patriotul suveranist” Victor Ponta a fost depistat că deservește interesele Serbiei în detrimentul celor ale României, iar aparent inofensivul Nicușor Dan a părut ca fiind ditamai protejatul Statului Paralel, care Stat Paralel a încălcat orice normă și i-a adus în poală pentru sprijin chiar USR-ul. Și atunci hai cu toate eforturile de atac contra lui Antonescu. Ipoteza cu prostia mi se pare valabilă și pentru că eu cunosc bine capacitatea strategică slabă a celor ce stau în spatele lui Ponta și Nicușor Dan, care strategi sau pseudo-strategi mai sunt și legați solid între ei prin fire invizibile marelui public. Există, însă, și varianta unei strategii mai inteligente, pe care, însă, eu nu pariez, dar o consemnez. Conștienți fiind de avatarurile induse campaniei lui Antonescu din cauza susținerii din partea coaliției de guvernare, strategii din spatele acestuia să-i fi obligat pe securicii din presă să le atace candidatul, tocmai spre a genera efectul de simpatie din partea jurnaliștilor și publicului anti-Sistem. Acum, pe prostia unora, pe strategia altora, cei care au efectuat operațiunea i-au conferit lui Crin Antonescu un avantaj de parcurs în campania electorală, pe care, spre exemplu, el l-a fructificat azi foarte bine, provocându-și adversarii la dezbateri electorale, de care dezbateri, însă, aceștia, după cum am văzut, fug ca dracul de tămâie.
Mircea Badea, de exemplu, sau Catalina Porumbel,, îl atacă pe Antonescu orice ar spune acela. Și se simte de la o poștă o doză de banală răutate, culmea, ca și cum ar fi în competiție cu ei nu cu contracandidații cunoscuți. “Basca” , sau una din băști, e legată de faptul că…a stat pe banii soției zece ani. Atât pot spune mulți și se întrec între ei prin felol in care spun același lucru, mai savuros, mai usturător, mai repetat,… în fel și chip. Frate, îl atacă la “bărbăție” ! Ce prostie ! Păi bărbații sunt atacați la bărbăție, dacă asta o fi bărbăția, de vreo sută de ani de când femeia s-a vrut “bărbată” prin toate cele. Ce “rușine”, nu ? – s-ar zice. Sincer, mie îmi pare rău de asta. Femeia a ajuns astfel să fie fin ce in ce mai puțin mamă, chiar și soție. Dar un bărbat”casnic” nu e o rușine.
În viața mea, m-am confruntat adesea cu diferența dintre ce credem eu despre cineva și ceea ce era real în viața aceluia. Și mi-a părut rău că am judecat greșit. Mi-am spus ( ATENȚIE ! ) : ” Daniela, ce știu oamenii despre viața ta de acum ? Ce știu oamenii despre viața ta de până acum ? Mai nimic. Ei bine, nici tu nu știi mare lucru despre ei !”
Ce trist e că ne învârtoșăm împotriva cuiva, că ni se pare că le-am cântărit noi “câți bani face” și aruncăm cu imaginea pe care i-am construit-o la un soi de…”gunoi”.
“Ăsta ? Știu eu, știm noi, cine e !”
Crin nu este un “meșteșugar”de cuvinte, un orator și atât. Urmăriți SENSUL cuvintelor lui, al frazelor uneori întortocheate, lungi ; există sens și uneori profund, uneori chiar tulburător. Da, nu citește de pe nicio foaie. Dar NU ASTA ESTE IMPORTANT, deși impresionează. Important este, fraților, CE SPUNE ! FIȚI ATENȚI LA CE SPUNE ! A mai spus Lasconi că e un bun actor. Dar ce ROL GROZAV interpretează atunci și cât de bine ! Un rol pozitiv bine “jucat”, bag seamă că zice … Nu, Elena Lăsconi ! CRIN ESTE ! ESTE ! Este un om în care ( știți nu că luptă dintre Dumnezeu și diavol se dă aprig în inima omului…? ) Dumnezeu are un loc principal , câștigat, zic eu, definitiv. Până în ultima clipă a vieții nu se știe ce-ai ales și cu cine ai rămas, groso-modo, cu Dumnezeu sau cu… vrăjmașul… , e drept, dar Crin simt că luptă pentru albeață (dumnezeiască) în toate. Ce păcat, nu (?) că n-a cotizat la stat zece ani, Mircea Badea… Asta contează ? Atât vezi ? Păi Adina Vălean avea și 25000 euro pe lună, dacă nu greșesc, când era comisar european la transporturi. Mai bine era să fi rămas dânsa profesoară de matematică și el de istorie și Mircea era mulțumit. Cred în acea invidie tâmpită când un om deștept are de-a face cu altul mai deștept sau mult mai deștept și mai cult decât el. Automat îi caută cusururi și începe să îl denigreze. Ce trist… Ce păcat… Serios ! 😔