Autor: Oana-Medeea Groza
În cadrul emisiunii „CE-I ÎN GUȘĂ, ȘI-N CĂPUȘĂ”, jurnalistul Marius Ghilezan a vorbit despre fenomenul manipulării prin omisiune în mass-media, cum ajung puținii jurnaliști corecți să fie catalogați ca fiind conspiraționiști.
Ursula von der Leyen va veni în vizită oficială la București, a doua astfel de întâlnire la nivel înalt, de când și-a început mandatul președintele Nicușor Dan. Mulți analiști anticipează că principalul scop al întâlnirii va fi tocmai silirea României să mai acorde sprijin și fonduri Ucrainei. Președinta Comisiei Europene va merge, ulterior, în Bulgaria, unde e previzibil că se va ciocni de un refuz ferm în aceeași privință, din partea premierului Rumen Radev. Administrația Prezidențială a anunțat cele patru teme majore care se află pe agenda oficială de discuții de la Palatul Cotroceni: securitatea în regiunea Mării Negre și apărarea europeană; competitivitatea economică și energetică a Europei; negocierea Cadrului Financiar Multianual (bugetul UE 2028-2034); sprijinul ferm pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. În acest context, observăm că singurul politician care a emis declarații despre această vizită oficială a fost fostul președinte Traian Băsescu, unul dintre „gorniștii de serviciu”, care a afirmat că și Ursula von der Leyen, dar și Kaja Kallas sunt depășite de vremuri și că ar trebui reîmprospătată conducerea UE, pentru că, altfel, își va pierde credibilitatea.
Acest episod nu face decât să confirme că manipularea la nivelul presei în România a atins cote maximale. Dacă se va minți în declarațiile conducerii ori în comunicatele de presă emise după întâlnirea cu Ursula von der Leyen, aceleași minciuni vor fi propagate și în spațiul public. „Ultimii mohicani” ai presei, care fac jurnalism real, nu prin intermediul Inteligenței Artificiale, sunt imediat blocați și cenzurați pe rețelele de socializare, pentru că abordează subiecte incomode sau invită la interviu personaje indezirabile. În contrapartidă, „postacii” care fac numai jocurile Sistemului și emit știri dintre cele servite de mai sus sunt cei mai apreciați și cei mai bine plătiți.
Marius Ghilezan a identificat mai multe etape ale declinului presei. Într-o primă fază, patronatele române au decis vânzarea către marile trusturi occidentale, spre a-și răscumpăra afacerile ulterior. Apoi, patronii de presă au jucat cu binomul SRI-DNA, livrând cele mai multe dintre anchetele de presă. Venind în actualitate, bugetele media ajung, în valori absolute, la 230 de milioane de euro la nivel de țară, dar, în valori reale, în jur de 140 de milioane de euro, din care 60 de milioane este suma asigurată de partide. Iată că, în România, partidele sunt principalele plătitoare de publicitate. 1 din 3 euro vine de la statul român, sub forma acestor „subvenții”, deși Comisia Europeană stipulează clar în regulamentele sale că televiziunile nu pot fi plătite din bugetul public. Un alt impediment în presă este reprezentat de preluarea jurnaliștilor și transformarea lor în influenceri, la început prin USAID. Ulterior, acești propagandiști au fost preluați de sistemul bruxellez și plătiți din trei surse principale: de la Bruxelles, de la partidele politice și de către serviciile de informații.
În prezent, presa este folosită, mai degrabă, ca un mecanism de diversiune, de „spălare pe creier”, și nu ca un mijloc de informare. Este nevoie de multă experiență, maturitate și atenție pentru a putea discerne între fake news și informații reale, adevărate. Încă nu ne cotropește Inteligența Artificială, dar, în viitor, există acest pericol al preluării complete a mass-mediei de către AI, motiv pentru care ar fi necesare reglementări foarte clare.
Noul sezon al emisiunii „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, moderată de Cozmin Gușă, poate fi urmărit de luni până miercuri, pe Radio Gold FM, începând cu ora 13. Înregistrarea integrală poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România, dar și pe platforma goldtv.ro
