Autor: Sorin Roșca Stănescu
Tot ce se poate. Ne-a comunicat una referitor la convorbirea sa telefonică cu Volodimir Zelenski, în timp ce Zelenski ne-a comunicat cu totul altceva. Astfel încât apar trei ipoteze referitoare la una și aceeași problemă, respectiv discriminarea, printr-o lege promulgată, a românilor din Ucraina. Fie minte Zelenski, fie minte Iohannis, fie la mijloc este doar o gravă omisiune. Care ar putea fi și intenționată. Adică tot o minciună, dar mascată.
Președintele Klaus Iohannis ne informează cu subiect și predicat că a purtat o convorbire telefonică cu omologul său ucrainean, în care s-a arătat preocupat și îngrijorat de situația generată de război, dar a abordat și tema explozivă a legii promulgate de Zelenski, prin care românii sunt discriminați la pachet cu polonezii, maghiarii și rușii. Și ar fi convenit cu Zelenski ca șefii diplomațiilor de la București și Kiev să se întâlnească, să studieze și să dezbată această temă și să găsească soluțiile adecvate. Dacă așa stau lucrurile, formula identificată nu este decât o mare tâmpenie. Nu există altă soluție, decât anularea infamei legi și înlocuirea acesteia printr-o legislație adecvată. Care să ofere în oglindă aceleași drepturi tuturor minorităților din Ucraina, cu drepturile acordate tuturor minorităților din România. Conform celor mai elementare norme europene. Scurt pe doi. Orice altă formulă nu reprezintă un compromis, ci doar o ticăloșie. O diversiune. Dar nu este clar nici măcar că ar fi avut loc o asemeena înțelegere, pentru că Volodimir Zelenski nu o confirmă. Acesta informează opinia publică asupra faptului că ar fi purtat discuții cu mai mulți șefi de stat europeni, inclusiv cu președintele Klaus Iohannis, dar nu amintește absolut nimic despre tema explozivă a minorităților. Și cu atât mai puțin nu se referă la vreun angajament pe care și l-ar fi luat în numele statului ucrainean. Este cel puțin ciudat, nu-i așa?
O regulă elementară a raporturilor dintre șefii de state este că asemenea informări se fac de comun acord. Și nicidecum alandala. Termenii lor sunt conveniți dinainte de a se fi dat ceva publicității. Tocmai pentru a nu se crea imaginea publică a unui dialog al surzilor. Deci, din nou, ceva este în mare neregulă.
Una peste alta, oricum ar sta lucrurile, modul în care Klaus Iohannis a ales, după o lungă și penibilă tăcere, să abordeze acest subiect extrem de grav pentru peste 500.000 de români din Ucraina și preocupant pentru întreaga opinie publică din această țară este cel puțin inadecvat. Și tocmai de aceea există analiști care afirmă pe bună dreptate că, din nou, Klaus Iohannis s-a pus singur într-o poziție de ofsaid. Eu, fiind mai răutăcios, voi afirma că poziția sa a fost de capră.
sursă: corectnews.com
