(transcrierea rubricii „Omul Zilei” din emisiunea “Ce-i în Gușă, și-n căpușă!”, de la GOLD FM)
Autor: Cozmin Gușă
Am ajuns la momentul „Omului Zilei”, pe care cu emoție, cu plăcere, dar încă o dată spun cu emoție, îl nominalizez a fi Toto Cutugno, un tip deosebit, un cântăreț care se va înscrie în seria celor care nu vor muri niciodată. Toto Cutugno, care a murit ieri, la Milano, este genul de cântăreț, compozitor care a plăcut tuturor generaților: le-a plăcut și părinților mei, mi-a plăcut și mie, le place și copiilor mei și probabil în multe familii chiar și nepoții vor fi cei care îl vor aplauda în mod virtual pe Toto Cutugno. Aș vrea să spun că acest deces fizic al lui ne dă posibilitatea multora să facem diferența între muzica de bună calitate, muzica care se adresează sufletului, care bucură creierul și ceea ce se întâmplă astăzi pe marile scene. Marile concerte astăzi au devenit spectacol doar de sunet și lumină și mișcă puțin la capitolul creier sau suflet în bine, că în rest, gândindu-ne la muzica lui Toto Cutugno, e limpede că ceea ce se întâmplă astăzi nu mai seamănă a muzică.
Toto Cutugno a fost și un instrumentist excepțional: cânta la 9 instrumente. Vorbea limbi străine. În engleză l-am auzit eu în timpul unei întrevederi scurte, dar foarte plăcute, care a fost prilejuită de venirea lui în România, așa s-a nimerit. A participat la trei sau patru evenimente private, a făcut acest lucru, dar am toate informațiile că a făcut-o cu multe decență și mereu discuțiile pe care le-a avut, mi-au spus prieteni comuni, au fost dedicate curiozității lui legate de România și legate de acest spirit latin. De altfel, a rămas legendară interpretarea excepțională pe care a făcut-o unei melodii autentice românești, „Ciobănaș cu 300 de oi”, interpretare pe care a realizat-o exact în urmă cu 30 de ani la Festivalul de la Brașov.
Ca să înțelegeți cât de deosebit a fost și este Toto Cutugno, pentru că marii artiști, după cum am spus, nu mor niciodată, trebuie să înțelegeți că alți mari artiști i-au cântat melodiile compuse de el și noi de multe ori n-am știut că sunt melodiile lui Toto Cutugno: Adriano Celentano – „Soli” și „Il tempo se ne va”; Joe Dassin – „L’été indien”, „Et si tu n’existais pas”, „Salut”, „Le Jardin du Luxembourg”; Dalida – „Laissez-moi danser”, „Et la vie continuera”, „Captain Sky”; Mireille Mathieu – „Ciao, Bambino, Sorry”; Luis Miguel – „Noi ragazzi di oggi; Gerard Lenorman – „Voici les clés”; José Luis Rodríguez – „C’est Venise”, și multe altele, prieteni, până la cei de la Ricchi e Poveri, cu care a fost prieten bun, și melodia lor „Canzone d’amore” a fost compusă tot de către Toto Cutugno. Un gând bun și multă recunoștință, așa cum se cuvine unui mare artist care ne-a bucurat mintea și sufletul!
