Autor: Aurel Badea
PRELIMINARII: O INSTITUȚIE CARE NU A CONTROLAT NICIODATĂ NIMIC
Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) este, la prima vedere, o instituție de reglementare și control. La o privire mai atentă, se dovedește a fi ceva mult mai sinistru: o structură de protecție a unor interese private masive, camuflată în haina autorității de stat. Raportul de audit de conformitate emis de Curtea de Conturi a României, privind perioada 2022-2024, nu descrie doar incompetență administrativă. El descrie un sistem deliberat de non-control, menținut prin numiri politice succesive, care a permis ca zeci de miliarde de lei să circule printr-un sector cu aproape zero transparență fiscală.
Cifrele sunt uluitoare. În anul 2024, sumele jucate (mizate) de rezidenții din România în domeniul jocurilor de noroc s-au ridicat la peste 96,1 miliarde de lei. Venitul total declarat de organizatori (GGR) a fost de 19,1 miliarde de lei. Taxele de autorizare și licență încasate de ONJN au crescut la 4,3 miliarde de lei în 2024. Iar în spatele acestor cifre, Curtea de Conturi a descoperit un dezastru structural: pierderi bugetare de peste 100 de milioane de lei, o diferență de 116 milioane de lei neachitată de operatori după majorarea taxelor, servere în Malta la care ONJN nu a avut acces niciodată, declarații lunare neverificate, firme care nu și-au depus situațiile cu lunile și o infrastructură IT în prag de colaps.
Dar cel mai grav nu sunt cifrele. Cel mai grav este mecanismul care a permis tot acest dezastru. Și acest mecanism are un nume: numirile politice.
ARHITECTURA PUTERII: CINE NUMEȘTE LA ONJN
Pentru a înțelege cum s-a ajuns aici, trebuie mai întâi înțeleasă arhitectura instituțională. ONJN funcționează în baza Ordonanței de Urgență nr. 20/2013, care stabilește că instituția este condusă de un Comitet de Supraveghere format din 11 membri: un președinte executiv, un vicepreședinte executiv și nouă membri neexecutivi. Toți cei 11 membri sunt numiți prin decizie a prim-ministrului. Fără concurs public. Fără examen de competențe. Fără transparență decizională.
Această structură face din ONJN o instituție profund politizată. Comitetul de Supraveghere include reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Ministerului Afacerilor Interne, ANAF, Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Tineretului și Sportului, Ministerului Culturii, Cancelariei Prim-ministrului, ONPCSB și un reprezentant al asociației organizatorilor de jocuri de noroc. Fiecare dintre aceste poziții este controlată de partidele aflate la guvernare.
În această arhitectură, funcția de președinte al ONJN devine crucială. Președintele este numit direct de prim-ministru, cu rang de secretar de stat. El coordonează activitatea întregii instituții, semnează licențele și aprobă controalele.
EPISODUL GHEORGHE: CUM MARCEL CIOLACU A PUS UN OM CARE SĂ NU DERANJEZE
Pe 15 noiembrie 2023, prim-ministrul Marcel Ciolacu a semnat decizia de numire a lui Gabriel Gheorghe în funcția de președinte al ONJN. Numirea s-a făcut fără nicio procedură de selecție transparentă. Gheorghe era deja parte din sistem, fost membru al Comitetului de Supraveghere încă din 2013.
Numirea sa nu a fost despre reformă, ci despre continuitate. Despre menținerea unui sistem care funcționa fără a deranja interesele existente.
În aceeași perioadă, vicepreședinte al ONJN era Silviu Pocora, fost deputat PNL și secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Coaliția funcționa prin echilibru politic: PSD controla președinția, PNL vicepreședinția, iar restul posturilor erau împărțite în Comitet.
ANUL 2024: ANUL NON-CONTROLULUI
Raportul Curții de Conturi descrie anul 2024 ca pe un an al dezastrului administrativ.
În domeniul jocurilor la distanță, ONJN nu a monitorizat și nu a controlat activitatea operatorilor. Nu a analizat datele din serverele în oglindă, nu a verificat modificările software și nu a validat corectitudinea raportărilor.
Din 37 de operatori de jocuri online, doar 9 au putut fi verificați efectiv. Restul au funcționat fără control real.
Mai grav, ONJN a certificat prin semnături că operatorii respectă legea, fără verificări reale. Aceste documente au stat la baza relicențierilor.
În zona slot-machine, declarațiile lunare nu au fost verificate, iar diferențele între datele ONJN și ANAF indică subdeclarări sistemice.
TAXA MAJORATĂ CARE NU A FOST ÎNCASATĂ
OUG 82/2023 a majorat taxa de autorizare pentru slot-machine, dar operatorii au continuat să plătească nivelul vechi.
Diferența totală neachitată: aproximativ 116 milioane de lei.
ONJN a acceptat această situație, iar statul a pierdut venituri semnificative.
DECLARAȚIILE LUNARE CARE NU AU EXISTAT
Zeci de operatori nu și-au depus declarațiile lunare în 2024, fără ca ONJN să aplice sancțiuni sau suspendări.
Fenomenul nu este excepțional, ci sistemic.
JOCURILE LA DISTANȚĂ: PROTECTORATUL DIN MALTA
Operatorii online, în special cei din Malta, au funcționat fără control efectiv asupra serverelor.
ONJN a semnat documente de conformitate fără verificări reale, deși existau neconcordanțe majore.
INFRASTRUCTURA IT: COLAPSUL PROGRAMAT
Sistemele IT ale ONJN sunt depășite, fără mentenanță adecvată, iar lipsa de digitalizare face imposibil controlul real.
JOC RESPONSABIL: O FARSĂ CU 30% PERSONAL
Din 10 posturi dedicate prevenirii dependenței, doar 3 sunt ocupate.
16.729 de solicitări de autoexcludere sunt procesate manual, în Excel, fără sistem informatic dedicat.
SCHIMBAREA DE LA VÂRF: DE LA GHEORGHE LA SOARE
După scandalul public, conducerea ONJN a fost schimbată, dar fără reformă structurală.
Noul președinte vine tot din zona industriei jocurilor de noroc, ceea ce menține continuitatea sistemului.
DISTRIBUȚIA VINOVĂȚIILOR: CINE A CÂȘTIGAT ȘI CINE A PIERDUT
PSD, PNL și UDMR au participat la menținerea arhitecturii instituționale.
Industria jocurilor de noroc a beneficiat de lipsa de control și de un cadru fiscal permisiv.
Statul român a pierdut venituri semnificative și control asupra unui sector strategic.
CONCLUZIE: O INSTITUȚIE ÎN MOARTE CLINICĂ
ONJN nu este doar o instituție ineficientă, ci una structurată pentru non-control.
Până când mecanismul numirilor politice nu va fi schimbat, instituția va continua să funcționeze ca un filtru formal pentru un sector economic uriaș, dar insuficient controlat.
