Electoratul suveranist poate părea un bloc unitar la prima vedere, însă viziunile susținătorilor mișcării sociale și politice sunt complexe, avertizează un analist politic.
Tabăra suveranistă, reprezentată în primul rând de partidul AUR, se menține pe primul loc în preferințele românilor, potrivit sondajelor de opinie. Unele cercetări indică un scor de 40%, unii sociologi susțin că ar fi vorba despre 50%, de fapt. Între timp, partidele din fosta coaliție continuă conflictul. PSD ar fi pe locul al doilea, cu aproximativ 20% din susținere.
În acest context, Alexandru Lăzescu, analist politic, a oferit pentru Ziare.com propria perspectivă privind ascensiunea formațiunii de opoziție. El a explicat cine sunt membrii și cine sunt susținătorii.
Suveraniști moderați vs. suveraniști radicali
Potrivit lui Lăzescu, zona suveranistă „e destul de fragmentată”: pe de o parte, suveraniștii critici, dar care susțin apartenența României la UE, pe de altă parte, suveraniștii care cred că România ar avea o evoluție mai bună în afara UE.
„Zona aceasta, suveranistă, e destul de amestecată, fragmentată. Și dacă ne uităm la nivelul societății: există un suveranism moderat de tipul Meloni, critic față de Bruxelles pe anumite subiecte – migrație, Green Deal, totodată susținător al ideii că statele trebuie să rămână membre ale UE, dar să rămână relevante și să păstreze cele mai importante decizii, aspect care intră în conflict cu agenda federalistă a establishmentului de la Bruxelles.
Nu înseamnă că, dacă vrei ca statele naționale să aibă mai multă autonomie în raport cu Bruxellesul, ești un ‘extremist’, un ‘ticălos’ ș.a.m.d. Meloni, la fel precum suveraniștii moderați merg pe ideea sprijinirii Ucrainei, dar solicită o transparență mai mare când vine vorba despre ajutoare. Nu se merge pe o linie ‘anti-Ucraina’ pentru că este clar, Ucraina e esențială și pentru România. AUR face parte din grupul ECR, iar Meloni, premierul italian, e liderul informal acolo”, a declarat Lăzescu.
În România, radicalii și filorușii sunt puțini, fără impact semnificativ, susține analistul.
„Pe de altă parte avem și zona mai radicalizată, care, în afară de ce spuneam anterior, ar dori să ieșim cu totul din UE, ceea ce ar fi catastrofal. Vedem ce face Radev în Bulgaria. Există și un fragment radicalizat, cu anumite simpatii către Rusia, destul de ‘anti-occidental’. Dar are puțină tracțiune în societatea românească.
Poate mulți sunt nuanțați în privința ajutorului față de Ucraina, dar nu pentru că susțin Rusia, ci din rațiuni economice interne, că trebuie să ne prioritizăm problemele, discursul clasic. Zona ‘pro-rusă’ are puțină tracțiune. Chiar și cei critici față de Bruxelles nu au simpatie față de Rusia sau Putin. Poate în zona extremă e Șoșoacă, dar acolo e mai greu de caracterizat. Dar există și o astfel de zonă în AUR”, a precizat Alexandru Lăzescu.
Suveraniștii nemulțumiți de vechii guvernanți
Pe lângă cei critici cu actuala administrație a UE și pe lângă cei care critică structura UE în sine, mai există și cei care votează AUR în semn de protest și pentru că pur și simplu vor alternanță de putere, în condițiile în care tabăra „Simion-Dungaciu-Peiu” e singura care nu mai fost la butoane, dintre forțele parlamentare importante.
„Pe lângă nucleul dur, simpatizanții AUR, care se află pe unul dintre palierele ideologice menționate, adică fie suveranism moderat, fie suveranism radical, mai există și cei care sunt extrem de critici, sătui de mediul politic tradițional. Votează AUR împotriva actualului sistem. Nu este un electorat consistent din punct de vedere ideologic, cu un tip de loialitate ridicat”, a transmis Lăzescu.
Oportuniștii sub acoperire
Totodată, în cazul membrilor, în AUR există și „oportuniști”, pentru care principiile și doctrinele contează doar dacă garantează un post bine plătit, susține Alexandru Lăzescu.
„În AUR sunt aceste două tabere de suveraniști, care au opinii relativ diferite, la care se mai adaugă o mulțime de oportuniști, care s-au prins și ei că există un curent politic ce ar putea succes electoral în viitor și s-au agățat de el. Sunt acel tip de oameni care schimbă tabăra imediat, în funcție de oportunitate, așa cum ați văzut la PSD și PNL. Vorbesc de primari, în general”, a punctat analistul.
Fenomenul „Georgescu” și suveranismul românesc
În AUR nu există acord unanim privind susținerea față de Călin Georgescu, remarcă Lăzescu. Totodată, Georgescu nu se raportează la AUR ca la un partener permanent și egal, sugerează analistul.
„Cred că principala problemă a AUR e modul în care se raportează la Călin Georgescu. Și Georgescu joacă pe două piste: pe de o parte nu vrea să se asocieze politic cu AUR, pentru că este independent, pe de altă parte, apropo de scandalul de la Realitatea și ruptura de Anca Alexandrescu, e clar că influențează ceea ce se întâmplă în AUR”, a declarat Lăzescu.
Discursul lui Călin Georgescu rămâne atipic, remarcă analistul politic.
„În opinia mea, Călin Georgescu ar trage către a doua categorie (n.r. – mai radicală), dar este destul de ambiguu. El joacă pe teme generale, chestiuni într-adevăr general valabile – hrană, apă, energie. Evident că sunt lucruri importante. Dar temele sunt mult prea generale. Nu se pronunță pe teme concrete. Spune că România trebuie să-și recâștige independența, ceea ce sună bine ca teorie, dar nu se prea poate face în practică. Da, negociem foarte prost, nu avem coaliții eficiente. Dar Georgescu rămâne într-o zonă stratosferică, din care dă indicații. Nu sunt neapărat incorecte, dar nu au relevanță când trebuie să iei decizii concrete. Când ai de luat decizii majore, nu poți să oferi doar pilde.
Din punctul meu de vedere, asta e marea problemă: o bună parte din AUR se uită la Călin Georgescu. Sunt situații în care lucrurile merg într-o anumită direcție, nedorită de către Călin Georgescu. Astfel, apar tensiunile. Sunt dintre cei care cred că anularea alegerilor a fost o mare greșeală și totodată, printre cei care observă atitudinea lui Georgescu, prin care cere turul doi înapoi, care nu mai e posibilă, demiterea președintelui și așa mai departe”, a transmis Lăzescu.
Sociologul Dan Dungaciu și economistul Petrișor Peiu rămân principalele „motoare” ale AUR, consideră Alexandru Lăzescu.
„Ca să-ți crești să-ți menții sus partidul ai nevoie de oameni precum Peiu și Dungaciu. Dacă îi pierzi, rămâi cu zona suveranistă, critică, dar riști să pierzi mulți susținători. Mai ales după ce ajungi la guvernare, când oricum de uzezi. Față de acea zonă difuză de susținători a partidului AUR, plecarea lui Peiu și Dungaciu ar avea influență”, a declarat analistul.
Potrivit analizelor din ultimii ani, AUR a reușit să atragă votanți de la toate partidele, în special de la PSD și PRM – electoratul conservator, naționalist și de la USR – electoratul reformist și „anti-sistem”, dar și cetățeni care nu obișnuiau să iasă la vot, din cauza lipsei de reprezentativitate.
sursă: ziare.com
