Consiliul General și Primăria Municipiului București nu vor fi obligate să modifice denumirea străzii Mircea Vulcănescu din Sectorul 1.
Curtea de Apel București a respins joi, 2 iulie 2026, definitiv, acțiunea inițiată de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.
Concret, instanța a admis recursul formulat de Consiliul General și Primarul General, după ce, în octombrie 2024, Tribunalul București a dispus că numele străzii trebuie schimbat. Instanța de fond a susținut că Vulcănescu a fost condamnat pentru crime de război și a fost implicat direct în „finanțarea armatei germane”, în Al Doilea Război Mondial.
Curtea de Apel a mai dispus și sesizarea Curții Constituționale cu soluţionarea excepţiei de neconstituționalitate a două articole din OUG nr. 31/2002, în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 241/2025.
Cele două articole vizează interdicția legală privind atribuirea de denumiri publice (străzi, piețe, parcuri) persoanelor condamnate pentru infracțiuni contra păcii și omenirii.
Patru intervenții în sprijinul primăriei
Avocatul angajat de moștenitorii lui Mircea Vulcănescu, care au formulat cerere de intervenție în a doua etapă a procesului, a apreciat demersul primarului general al Bucureștiului de la momentul respectiv, Nicușor Dan, în contestarea hotărârii instanței de fond.
Strada Mircea Vulcănescu
„Fără demersurile juridice onorabile și impecabil susținute prin recursurile Primarului General (în speță Nicușor Dan la data formulării recursului) și Consiliului General al Municipiului București, cererile de intervenție ale moștenitorilor lui Mircea Vulcănescu nu ar fi avut un cadru procesual să fie valorificate. A fost o imensă onoare să îi reprezint în intervenția formulată în sprijinul recurenților”, a scris Ana Corina Săcrieru pe Facebook.
Au depus cereri de intervenție doi moștenitori ai lui Mircea Vulcănescu – Charles Andre de Hillerin și Anne de Hillerin Georgescu Lungu, respectiv un fost președinte al Ligii Studenților din Iași (Silvian Emanuel Man), implicat activ în ultimii ani în activități de susținere a memoriei unor persoane publice românești controversate ce au avut legături cu Mișcarea Legionară.
Un alt intervenient în cauză a fost fundația care poartă numele lui Ion Gavrilă Ogoranu, fost membru al organizației paramilitare de extremă dreapta Garda de Fier.
Fundația organizează periodic evenimente comemorative, cum ar fi „Zilele Rezistenței” la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, județul Brașov, aflată în apropiere de zona în care partizanii din „Grupul Carpatin Făgărășan”, condus de Ogoranu, au activat în perioada 1948 – 1955.
În final, Curtea de Apel București a respins cele patru cereri de intervenție, dar a casat soluția primei instanței și a respins „al doilea capăt de cerere ca neîntemeiat”, respectiv cel prin care s-a cerut schimbarea denumirii străzii.
Se vrea și demolarea bustului din Parcul Sfântul Ștefan
Bustul lui Mircea Vulcănescu
Institutul „Elie Wiesel” a mai cerut și obligarea autorităților locale să demoleze bustul lui Mircea Vulcănescu din Parcul Sfântul Ștefan, din Sectorul 2, dar această solicitare a fost respinsă încă de la fond.
Motivul a fost reprezentat de faptul că bustul nu se află în în proprietatea Municipiului Bucureşti şi nici în administrarea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, ci în domeniul public al Sectorului 2, aflat în administrarea ADP Sector 2.
Strada Mircea Vulcănescu a primit această denumire în 1993, printr-o dispoziție emisă de primarul general din perioada respectivă.
„Mircea Vulcănescu este vinovat de crime de război și conform dispozițiilor OUG nr. 31/2002 este interzisă promovarea în spațiul public a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război.
Este de asemenea interzisă în mod expres ridicarea sau menținerea în spațiul public al unor statui a acestor persoane precum și denumirea unor străzi cu nume de persoane vinovate de astfel de crime”, susțin cei de la Institutul „Elie Wiesel”.
S-a mai afirmat că unele instituții publice au finalizat demersuri similare, cum ar fi Liceul „Mircea Vulcănescu” din Sectorul 4, care și-a schimbat denumirea în Liceul Economic nr. 1. De asemenea, în perioada mai 2022 – aprilie 2023, au fost modificate denumiri de străzi în cinci orașe ale țării.
Cum s-a ajuns la proces
Demersul a fost inițiat în 2022, când un grup de consilieri din cadrul Consiliului General, la cererea Institutului „Elie Wiesel”, a inițiat un proiect de hotărâre privind schimbarea denumirii străzii.
Comisia de atribuire de denumiri a Municipiului Bucureşti din cadrul Instituţiei Prefectului a dat, însă, aviz nefavorabil, motivând că Mircea Vulcănescu nu se încadrează în definiţia persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, astfel cum se prevede în Ordonanța nr. 21/2002.
Având la bază acest aviz nefavorabil, Consiliul General nu a aprobat proiectul de hotărâre. Ulterior, Institutul s-a adresat justiției.
„Mircea Vulcănescu a fost condamnat pentru săvârşirea unor infracţiuni pentru crime de război. Considerentele hotărârilor nu absolvă persoana inculpatului pe baza faptului că a deţinut calitatea de subsecretar de stat la Finanţe în guvernul Antonescu.
Dimpotrivă, instanţa constată că în cuprinsul deciziilor penale se face referire expres că o astfel de calitate nu îl absolvă de responsabilitate, acesta facilitând atât mărirea contingentului trupelor URSS, cât şi participând la problema finanţării armatei germane, considerându-se că fără această finanţare, armata germană n-ar fi rămas, poate, pe teritoriul României.
Or, tribunalul reiterează că aceste considerente se bucură în continuare de autoritate de lucru judecat, astfel încât o simplă opinie în sensul că, în fapt, condamnările ar fi avut o altă bază factuală este lipsită de relevantă, neputându-i-se acorda valenţe juridice. Prin urmare, argumentul că cele două condamnări nu se încadrează în prevederile art. 2 lit. c din OUG nr. 31/2002 nu poate fi reţinut de instanţă”, a concluzionat judecătorul de la Tribunalul București. Hotărîrea completului de la Curtea de Apel nu a fost motivată.
Cine a fost Mircea Vulcănescu
Mircea Vulcănescu a făcut parte din Guvernul Ion Antonescu, ca subsecretar de stat în Ministerul de Finanțe, în perioada ianuarie 1941 – august 1944. A fost filolog, filosof, publicist, sociolog și economist român de extremă dreapta.
Mircea Vulcănescu
La 9 octombrie 1946 a fost condamnat, alături de alți 16 învinuiți în cadrul unui proces colectiv, la opt ani de temniță grea, pedeapsă menținută în ianuarie 1948, când i s-a respins recursul.
Închis la Aiud, Mircea Vulcănescu ar fi ținut o serie de prelegeri considerate subversive pentru că le menținea deținuților moralul ridicat. A murit pe 28 octombrie 1952, bolnav de plămâni.
Apărătorii lui Mircea Vulcănescu îl consideră pe acesta drept un mare gânditor și, chiar, un erou. Aceștia insistă că el nu a luat parte la decizia intrării României în cel de-Al Doilea Război Mondial și arată că a fost condamnat de un tribunal ilegitim. Imaginea acestuia este apărată în special de reprezentanți ai partidelor de extremă dreapta, dar și de unii reprezentanți de frunte ai Academiei Române și BOR.
sursă: libertatea.ro
