Consiliul Superior al Magistraturii a publicat rezultatele penultimei faze a concursului de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție, sesiunea iulie-octombrie 2026: punctajele obținute de candidați după evaluarea unui set de hotărâri pronunțate de-a lungul carierei.
Sunt scoate la concurs cinci posturi: unul la Secția Penală și patru la Secția de contencios administrativ.
Rezultatele de la contencios au stârnit nedumerire, ba chiar revoltă printre magistrați: un judecător care nu a lucrat nicio clipă în contencios administrativ, ci doar în penal, a fost declarat admis pentru secția de contencios.
Numele său este Adrian Chiriac și este soțul procurorului general la României, Cristina Chiriac.
Patru candidați pe loc
Concursul pentru promovare la Înalta Curte include trei etape distincte. Una preliminară, în care se verifică măsura în care candidații îndeplinesc condițiile legale de accedere la Instanța Supremă, și două de concurs propriu zis: evaluarea a 40 de hotărâri pronunțate de candidați de-a lungul carierei, dintre care 10 alese de către aceștia și 30 selectate aleatoriu, și un interviu în fața Secției de judecători a CSM.
În etapa a doua, candidații trebuie să obțină minimum 70 de punte din 100, pentru a putea trece la ultima etapă, interviul de la CSM.
În vederea analizării sentințelor, s-au constituit comisii de evaluare, separat pentru fiecare secție a ICCJ pentru care se scot posturi la concurs. În cazul de față, o comisie pentru penal și una pentru contencios. Comisiile sunt compuse din câte doi judecători, selectați tot din secțiile corespunzătoare al Înaltei Curți, și un profesor universitar.
Potrivit procedurii, la comisiile de evaluare nu ajung listele cu nume de candidați, ci coduri numerice care li se atribuie, spre a fi înlăturate posibilitățile de favoritism. De asemenea, anonimizate sunt și sentințele pe care aceștia le-au pronunțat, astfel încât să nu poată fi identificată instanța de la care provin candidații.
La comisia de evaluare pentru contencios, au ajuns 16 coduri numerice atribuite candidaților care, după etapa preliminară, au rămas în cursă pentru cele patru posturi scoase la concurs.
Candidatul 0013 și bancul cu spionul negru
Adrian Chiriac, soțul procuroarei generale, a primit codul numeric 0013. Acest lucru a fost relativ ușor de identificat, aplicând principiile dintr-un banc celebru: „Cum a fost demascat un spion american în Rusia, deși știa la perfecție limba și cunoștea în detaliu cultura și civilizația rusă? Răspuns: pentru că era negru”.
Astfel, din lectura celor 16 rapoarte de evaluare a sentințelor judecătorești, rezultă fără dubiu că doar candidatul 0013 a prezentat sentințe anonimizate în care apar noțiuni precum „inculpat” și „procuror”, specifice procesului penal, în vreme ce în celelate 15 rapoarte apar termeni precum „reclamant” și „pârât”, specifice proceselor civile și de contencios.
Or câtă vreme Adrian Chiriac a judecat toată cariera numai în domeniul penal, nu a avut ce sentințe de contencios să prezinte la concurs, așa că a prezentat sentințe penale.
„Ce facem, îl specializăm la locul de muncă? Tocmai la înalta Curte?”
Situația a strânit nedumerire și chiar revoltă printre magistrați, care au comentat pentru G4 Media doar sub condiția anonimatului, spre a nu fi supuși represașiilor.
„Eu n-am mai întânit așa ceva, cred că este un caz unic. Au mai fost situații cu judecători care și-au schimbat specializarea odată cu promovarea la Înalta Curte, dar avuseseră înainte cariere mixte, adică judecaseră și în civil, și în penal, și în contencios – deci au avut ce sentințe să prezinte la concurs, conforme cu specializarea la care aspirau. Dar o trecere atât de abruptă de la penal la contencios n-am mai văzut”, ne-a mărturisit un judecător.
Un altul ne-a relatat experiența personală: „Eu toată viața am fost civilist și am candidat de două ori la Înalta Curte. Odată am candidat pentru secția de contencios și prima întrebare pe care mi-au pus-o la interviul de la CSM a fost asta: domnule judecător, dar cum de v-ați gândit să vă schimbați specializarea? Și diferențele între civil și contencios sunt mult mai mici decât între penal și contencios”.
Un al treilea magistrat face o observație interesantă: „De câțiva ani, pentru CSM și pentru Înalta Curte specializarea a devenit o adevărată obsersie. Avem instanțe specializate, completuri specializate, judecători specializați. Și atunci dacă specializarea este viitorul, cum e posibil să accepți să acceadă în secția de contencios un judecător fără nicio pregătire în domeniu? Ce facem, îl specializăm la locul de muncă? Poate asta e firesc la instanțele inferioare, dar la Înalta Curte este greu de acceptat, pentru că aici se dau sentințe definitive, se stabilește jurisprudența, specializarea e chiar necesară”.
Dintre cei 16 candidați supuși evaluării, au fost admiși pentru proba de interviu 10, șase dintre ei nereușind să întrunească baremul de 70 de puncte. Doi au obținut 69 de puncte: candidații cu codurile numerice 0005 și 0009. Fapt care l-a făcut pe unul dintre judecătorii care au vorbit cu G4Media să observe: „Puneți-vă în locul celor doi, care au fost la mustață sub barem. Cum credeți că acceptă ei, care au lucrat efectiv în contencios, să fie depunctați, iar unul care vine direct din penal să fie admis?”.
Față de situația în care a fost pus, judecătorul Adrian Chiriac a avut, la solicitarea G4 Media, un singur comentariu de făcut: „Nu am niciun comentariu de făcut, pentru că procedura de concurs este în curs”.
Scandal după scandal
Este al doilea scandal care umbrește procedura curentă de promovare la Înalta Curte. În faza preliminară, privind îndeplinirea condițiilor de promovare, a fost declarată admisă judecătoarea Raluca Elena Cozan, de la Curtea de Apel București. Însă G4 Media a descoperit că judecătoarea Cozan avea doar 4 ani de vechime efectivă la curtea de apel, și nu cinci, cât cere legea. După ce am adresat întrebări CSM pe această temă, judecătoarea Cozan și-a retras candidatura, pentru că încă se afla în perioada în care se mai putea face acest lucru.
Lucrurile însă nu s-au sfârșit aici. G4 Media a identificat o a doua judecătoare care nu îndeplinea condiția de vechime: Amelia Onișor. Aceasta avea o vechime efectivă la curtea de apel de doar doi ani și două luni și a fost de asemenea declarată admisă. Dar aceasta nu și-a mai reatras candidatura, pentru că expirase perioada în care o mai putea face.
Încă nu se poate afla dacă Amelia Onișor a trecut și de proba de evaluare a sentințelor judecătorești, pentru că în cazul ei lipsesc elementele care ne-au permis identificarea raportului de evaluare al lui Adrian Chiriac.
„Serviciu contra serviciu”
Surse din magistratură susțin că „Afacerea Adrian Chiriac” ar putea fi rezultatul unei înțelegeri de tipul „ serviciu contra serviciu”, câtă vreme procurorul general al României, Cristina Chiriac, a făcut cel puțin două gesturi prin care a sprijinit activ politicile promovate la vârful sistemului de Justiție, de sfidare a hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Cristina Chiriac a refuzat să promoveze căi extraordinare de atac împotriva sentințelor definitive de achitare pe temeiul prescripției, posibilitate deschisă de hotărârea Lin II a CJUE, și a intervenit personal și decisiv pentru strămutarea de la Craiova la București a unui proces, cu trei ore înainte ca judecătoarea Sorina Marinaș de la Curtea de Apel Craiova să decidă dacă sesizează CJUE privind de conformitatea cu dreptul european a existenței Secției Speciale de anchetare a magistraților.
sursă: g4media.ro
