China s-a folosit de investiții și proiecte de infrastructură pentru a-și asigura un comerț cu Africa. În anul 2016, comerțul depășea 170 de miliarde de dolari – sumă aproximativ de 20 de ori mai mare decât la începutul mileniului trei.
Băncile chineze furnizează țărilor africane împrumuturi enorme. Sumele sunt mai mari decât ceea ce primesc de la Fondul Monetar Internațional, punctează o analiză Financial Times. Interesele chineze sunt direcționate spre statele bogate în resurse, precum: Zambia, Angola, Algeria, Nigeria, Congo.
În Zambia, firmele chineze au achiziționat mine de cupru. În 2018, guvernul acestei țări folosea bunuri publice, inclusiv un aeroport internațional, pentru a garanta un împrumut chinez de 6,4 miliarde de dolari. Un an mai târziu, în 2019, mandarina devenea limbă obligatorie pentru clasele de învățământ VIII – XII. Această țară este cea de a patra din Africa unde se implementează.
Folosindu-se de economia și conflictele din Angola, China a împrumutat această țară cu 42 de miliarde de dolari pe 17 ani. Împrumutul s-a garantat de statul Angolez cu rezerve de petrol. În momentul în care s-a cerut extinderea liniei de credit, China a fost de acord, în schimbul furnizării a 10.000 de barili de petrol pe zi – timp de 17 ani.
În Algeria, China a investit 6 miliarde de dolari pentru a exploata zăcăminte naturale. Participă masiv la mari proiecte de infrastructură. Și-a propus să devină cel mai important furnizor de armament pentru această țară.
În Nigeria acționează firmele chineze de construcții. Proiectele de aici, în special cele de infrastructură, fiind în valoare de miliarde de dolari. Când Nigeria nu a putut plăti anumite împrumuturi, China a primit în schimb drepturi de exploatare a unor minereuri, în ceea ce este cunoscut de acum ca „diplomația capcanei datoriilor”. Tactică pe care gigantul asiatic o practică de ceva vreme în Africa.
Autor: Iris Drăghicescu
