După șapte decenii de cînd o minoritate se străduia să impună rădăcini slave ale limbii române, iaca a venit vremea ca un grup de strînsură să propună președinţiei un Raport care să demonstreze că România este o țară de strînsură. Cultul în cap de preşedinte și grupul său de consilieri l-au ridicat de îndată fără să rumege afirmațiile și ideile și fără să ne spună de unde a pornit comanda. De la Comisia Europeană, de la SRI sau din colaborarea PNL – USR? Sau de la toate la un loc? Uniunea Europeană.
„Un fir roșu străbate întregul document: identitatea națională și cea europeană nu se exclud, ci se pot consolida reciproc. Departe de a fi antagonice, apartenențele sunt concentrice, iar principala miză nu este alegerea între tradiție și modernitate, între național și european, ci calitatea democrației care le poate armoniza. Sintezele care urmează nu reprezintă poziții oficiale, ci o cartografiere onestă a convergențelor și a nuanțelor dintr-o dezbatere plurală, menită să ofere o bază de reflecție pentru Presedinția României, alți decidenți, mediul academic și publicul interesat”.
Mai pe șleau se înțelege din Rezumat:
„Din ansamblul contribuțiilor se desprinde o concluzie comună: identitatea națională românească nu este o esență fixă, ci o identitate de sinteză, construită istoric prin suprapunerea mai multor moșteniri și aflată într-o permanentă redefinire. Departe de a fi un dat imuabil, ea este descrisă drept un proces neîncheiat, plural și dinamic, care combină elemente moștenite, stabile, cu elemente dobândite, schimbătoare. Tocmai această capacitate de a integra influențe diverse — latine, bizantine, slave, occidentale — este văzută de majoritatea autorilor ca trăsătura ei cea mai profundă și ca sursă a rezilientei”.
Adică să o lăsăm mai ușor cu românii în sus și în jos. SUNTEM DE SINTEZĂ! Și nici nu știm ce o să fim pentru că băieții pun la cale şi „ne evoluează”.
Operațiunea este de-a dreptul periculoasă. Restul de progresism supraviețuit la Bruxelles (prășit cu insistenţă pe la noi de useriştii ridicați din proletariatul digital) pune pietricele pentru o nouă fundație de tip cominternist.
Nu vom mai avea origini slave. ci pro-europene.
Discuția abia începe. Președintele se chinuie să încropească o ideologie pentru un nou partid.
Din grupul de strînsură lipsesc însă Tăpălagă, Vladimir Tismăneanu, Ioniții, Alina Mungiu, Monica Macovei.
Publicăm integral diversiune politică („opera”) de la Cotroceni și așteptăm valurile de mizerii și ploaia de argumente contorsionate.
La Cotroceni s-a făcut socoteala: românii iubesc UE cât timp le aduce avantaje
Sprijinul românilor pentru apartenența la Uniunea Europeană este alimentat în primul rând de beneficiile economice și juridice pe care le aduce statutul de stat membru, nu de un atașament profund față de proiectul european. Atunci când aceste avantaje nu mai sunt percepute în viața de zi cu zi, încrederea în Uniune începe să scadă, iar formațiunile populiste și suveraniste găsesc un teren favorabil pentru a câștiga susținători. Aceasta este una dintre concluziile raportului „Identitate națională, identitate europeană și provocarea populismului”, elaborat de Grupul de Reflecție Strategică „România în UE” și publicat de Administrația Prezidențială.
Documentul, realizat de universitari, diplomați, sociologi și alți specialiști, analizează relația dintre identitatea națională, integrarea europeană și evoluția curentelor populiste, formulând totodată o serie de recomandări pentru consolidarea democrației și a rolului României în Uniunea Europeană.
Autorii susțin că identitatea românească nu este o realitate rigidă, ci rezultatul unui proces istoric în care s-au intersectat influențe latine, bizantine, slave și occidentale. Limba română este prezentată drept principalul factor de coeziune, iar integrarea europeană este descrisă ca o continuare a modernizării începute în secolul al XIX-lea. Raportul evidențiază și contribuția diasporei la redefinirea identității naționale, atrăgând însă atenția asupra folosirii simbolurilor identitare în scop politic.
În același timp, identitatea europeană este definită prin valorile care stau la baza Uniunii Europene – respectul pentru demnitatea umană, libertate, democrație, stat de drept și protecția drepturilor fundamentale. Potrivit autorilor, aceasta nu substituie identitatea națională, ci se adaugă acesteia, oferind cetățenilor drepturi precum libera circulație, accesul la piața muncii și la sistemele educaționale din celelalte state membre, precum și participarea la alegerile europene.
Raportul face o delimitare clară între patriotism și suveranism. Autorii consideră că atașamentul față de propria țară nu intră în conflict cu apartenența la Uniunea Europeană și că exercitarea în comun a unor competențe la nivel european nu înseamnă renunțarea la identitatea sau interesele naționale. Din această perspectivă, patriotismul și cetățenia europeană sunt prezentate ca forme complementare de apartenență.
Documentul citează și un sondaj INSCOP realizat în ianuarie 2026, care arată că aproape șapte din zece români (69,1%) preferă renegocierea unor condiții considerate mai avantajoase în interiorul Uniunii Europene. În schimb, doar 11,2% susțin ieșirea României din UE. De asemenea, 54,9% dintre respondenți cred că dispariția Uniunii Europene le-ar afecta negativ nivelul de trai.
Autorii spun că sprijinul pentru proiectul european rămâne solid, însă este bazat în mare măsură pe avantajele concrete pe care le oferă Uniunea, și mai puțin pe o identificare emoțională cu valorile europene.
Raportul respinge ideea că ascensiunea populismului este inevitabilă sau că poate fi explicată exclusiv prin campanii de manipulare. În opinia autorilor, fenomenul este alimentat de probleme structurale precum lipsa de încredere în instituții, corupția, inegalitățile economice și sociale și sentimentul că cetățenii nu sunt reprezentați corespunzător de clasa politică.
În aceste condiții, documentul recomandă atât Uniunii Europene, cât și autorităților române să comunice mai eficient cu cetățenii și să răspundă mai bine nemulțumirilor care favorizează discursurile radicale.
Printre recomandările formulate se regăsesc îmbunătățirea guvernării, reducerea disparităților sociale și regionale, investiții în educația civică și media, dezvoltarea gândirii critice și combaterea dezinformării. Autorii pledează și pentru promovarea unui patriotism democratic, compatibil cu valorile europene, precum și pentru o implicare mai activă a României în procesul decizional al Uniunii Europene.
Concluzia raportului este că România nu trebuie să aleagă între identitatea națională și cea europeană. Cele două pot funcționa împreună, iar consolidarea democrației, a instituțiilor și a încrederii publice este văzută drept cea mai eficientă cale de limitare a radicalizării și a influenței curentelor populiste.
