Curtea de Conturi a deschis raportul de audit din 2024 cu cazul firmei SC Rotact Bev SRL, producător și comerciant de băuturi alcoolice, și al grupului de firme în care și-a desfășurat activitatea, despre care arată că înregistrează în prezent datorii la stat de 786 de milioane de lei.
Inspectorii Curții de Conturi spun că există o probabilitate redusă ca datoria amintită să mai poată fi recuperată.
Cele mai mari obligații fiscale restante se regăsesc la SC Rotact Bev SRL -238.474.183 lei, Murfatlar România SA–151.805.817 lei, Retail Plus Services SRL-216.552.447 lei, Meat King–49.310.868 lei, Nan Ioda Goods SRL–17.303.542 lei.
„Aceste societăți comerciale funcționează după un tipar comun, în care declară obligații fiscale pe care nu le achită, utilizează în mod permanent procedurile ce permit eșalonarea sau restructurarea obligațiilor bugetare, ajungând în cele din urmă în starea de insolvență sau faliment, cu o probabilitatea aproape nulă în cazul ANAF de a reuși recuperarea vreunei sume la bugetul statului”, explică reprezentanții Curții de Conturi mecanismul prin care grupul de firme amintite a eludat statul cu sute de milioane de lei.
Inspectorii au descoperit că lichiditățile care la un moment dat au trecut prin conturile bancare ale acestor societăți comerciale au fost direcționate catre firmele din linia a doua, respectiv: Wine Solution Brand SRL, Intertrade Distributions SRL, Violeta Beverages SRL și The Winedepot.
„Acest mod de lucru relevă existența unor mecanisme elaborate de eludare a plății obligațiilor fiscale către bugetul statului, grupul de firme având asociați și administrator comuni sau care au derulat și în trecut operațiuni comerciale semnificative, iar în general utilizează consultanți comuni care le asigură componenta contabilă, fiscal și juridică”, spun inspectorii Curții de Conturi.
Decizie eronată de eșalonare la plată
Pe lângă carențele legislative care au permis un comportament fiscal simulat al firmei SC Rotact Bev SRL, inspectorii au descoperit și o serie de sincope în modul de funcționare al organelor de administrare fiscală, respectiv AS1FP București, Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) și structura centrală a ANAF.
La Administrația Sectorului 1 a Finanțelor Publice București s-a constatat că angajații făceau solicitări formale până la emiterea acordului de principiu înainte de fiecare modificare a deciziei de eșalonare la plată a situației încasărilor, a balanței de verificare contabilă, a planului de restructurare și a surselor de finanțare, fără a le analiza în mod temeinic și a stabili nesustenabilitatea planului de restructurare.
Acest aspecte ar fi trebuit să aibă ca efect neemiterea acordului de principiu pentru acele modificări, urmate de decizia de respingere a modificării (așa cum a procedat DGAMC abia în anul 2022).
La acestea se adaugă și emiterea eronată a unei decizii de modificare a deciziei de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale, fără a verifica perioada de valabilitate a scrisorii de garanție, care trebuie să fie cu cel puțin 3 luni mai mare decât scadența ultimei rate de eșalonare la plată.
Inspectorii Curții de Conturi au stabilit și că angajații Administrației Sectorului 1 a Finanțelor Publice București au continuat procedura de emitere a unei decizii de modificare a eșalonării la plată în condițiile în care SC Rotact Bev SRL nu a prezentat garanții valabile pentru emiterea acesteia.
Mai mult decât atât, au emis a doua decizie de modificare a unei cereri de eșalonare la plată într-un an calendaristic, în condițiile în care contribuabilul nu a răspuns favorabil cererii care menținea valabilitatea primei decizii de modificare.
În plus, au întârziat emiterea deciziei de constatare a pierderii valabilității eșalonării la plată a obligațiilor fiscale urmare a neprezentării de garanții suplimentare.
Inspectorii Curții de Conturi au descoperit deficiențe și la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC). Angajații DGAMC au emis o decizie de menținere a eșalonării la plată fără a verifica valabilitatea scrisorilor de garanție, cu consecința directă a soluționării favorabile a contestației depuse de contribuabil la Ministerul Finanțelor și redobândirea calității de antrepozitar autorizat.
În plus, au aplicat cu întârziere măsurile de executare silită, după respingerea solicitării de restructurare a obligațiilor fiscale.
ANAF a efectuat cu un an întârziere verificările dispuse de Curtea de Conturi
Curtea de Conturi a constatat numeroase probleme și în activitatea angajaților ANAF de la nivel central în legătură cu verificarea firmei SC Rotact Bev SRL.
Astfel, au fost efectuate cu întârziere verificările solicitate de Curtea de Conturila nivelul Direcției Generale Coordonare Control Fiscal și Direcției Generale Antifraudă Fiscală prin limitarea inițial la corespondență între diferite structuri ale ANAF, urmată în final, cu întârziere de aproximativ un an, de acțiuni concretizate prin derularea verificărilor solicitate de către Curtea de Conturi, de către Direcția Generală Antifraudă Fiscală.
Efectuarea formală și superficială a unei acțiuni de control operativ la firma Wine Solutions Brand SRL de către o echipă de inspectori din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală, fără a surprinde aspectele esențiale solicitate, respectiv cele privind relația comercială a acestuia cu contribuabilul Rotact Bev SRL, aspecte solicitate de Curtea de Conturi pentru reconstituirea relațiilor din grupul societăților care evită plata obligațiilor fiscale la bugetul de stat.
Nesincronizarea direcțiilor generale de la nivelul ANAF a condus la pasarea responsabilității între structurile competente ale organului fiscal de a efectua diferite forme de control a contribuabililor, la stabilirea unor alte priorități de efectuare a inspecțiilor fiscale, la invocarea lipsei capacității de control (lipsa de personal), iar în final la efectuarea verificărilor solicitate de Curtea de Conturi cu întârziere de un an de către Direcția generală antifraudă fiscală, ceea ce a permis continuarea fără opreliști a activității grupului de firme, iar în mod evident volumul obligațiilor fiscale restante ale acestora a crescut considerabil.
„Urmarea firească a acumulării unor datorii foarte mari față de bugetul de stat a fost că aceste societăți comerciale au intrat în insolvență și apoi în faliment, cu șanse foarte reduse de recuperare a unei părți dindebitele restante. Există o probabilitate ridicată ca activele relevante aflate în proprietatea firmelor intrate în insolvență să fie achiziționate în final în procesul de valorificare de alte firme din grupul din care acestea au făcut parte”, concluzionează inspectorii Curții de Conturi.
