Autor: Dan Diaconu, trenduri.blogspot.com
Nici n-a fost bine eliminat de pe poziție mafiotul asasin impus prin forță, că s-a și pornit mișcarea propagandistică. „Facem lumină” – urlă, în cel mai pur stil comunist mașina de mâncat rahat a USR(i)-ului. Și bagă la mesaje emoționante de-i curg lacrimile tefeleului care se simte vinovat că nu s-a făcut suficient chezaș pentru eroul prostimii. Secta ineptă se cutremură: „Toți suntem Bolojan” – par a spune, timp în care flașneta propagandei ventilează rahatul, asigurându-se că niciun colțișor nu va rămâne nemaculat. Ceea ce v-am spus cunoașteți deja, vedeți limpede. E clar, e de-a dreptul deranjant.
Un neica nimeni, transformat de propaganda sterilă în Mesia, s-a trezit că-i fuge preșul de sub picioare. De ce? Pentru că tot ceea ce a făcut el din funcția de „șofer al României” a fost o prostie de la A la Z. O să rămână de văzut dacă ceea ce a făcut a făcut din prostie, din ticăloșie sau din ambele motive. Ceea ce e clar e rezultatul: o scufundare artificială a economiei României prin intermediul celor mai aberante măsuri de austeritate. În timp ce idioții vorbesc despre „stabilizarea bugetară” cei care știu să se uite la cifre văd limpede că „mafiotul de Oradia” a făcut doar câteva artificii contabile grosolane pentru a fabrica așa-zisa eficiență. Exact ca un hoț care e prins în miez de noapte la jefuit și pretinde că, de fapt, păzea incinta să nu vină hoții.
Însă nu e doar atât. Bolojan e ilustrarea unui alt fenomen de o gravitate extremă. Este imaginea eșecului unui sistem. De aceea disperarea este atât de mare. Cățărarea sa spre vârful puterii a fost un fenomen atent instrumentat, care începe încă de la declararea așa-numitei „Alianțe a Vestului”. Mai țineți minte? Încă de atunci scopul a fost impunerea lui Bolojan în ochii publicului drept „gospodarul”, „cel cinstit”, „omul care rezolvă, care descurcă”, „cel care are soluții”. Istoria de până la el e suficient de adâncă pentru a fi uitată.
Sistemul a început cu băsescu, pe care l-a preferat în locul „dictatorului Năstase”. Care Năstase se umflase de mai avea puțin și se transforma în monarh absolutist. Impunerea bețivului s-a făcut cu schepsis: în duet cu boc – o nulitate absolută, ideală prin conformismul său. Scopul? Centralizarea deciziei la Cotroceni unde credeau că au omul. N-a mers, a ieșit un dezastru absolut. Apoi sistemul a încercat să păpușeze inclusiv vârful statului deoarece astfel, prin intermediul binomului [președinte-prost, premieri-marionetă] sistemul va funcționa mai bine, conducând din spate. Așa l-au adus pe Plăvanul cel castrat, un neica nimeni pus în frunte doar pentru că e neamț, și așa am văzut perindându-se o mulțime de irelevanți precum Cioloș, Orban, Cîțu, Ciucă, Ciolacu. Nulități, nulități și iar nulități. Care, împreună, au băgat țara-n stâlp. Mă rog, ei și păpușarii lor din spate.
Citiți articolul integral pe trenduri.blogspot.com!
sursă: trenduri.blogspot.com
