Dr. Adrian Cătinean, specialist în gastroenterologie, nutriție și dietetică, prezintă în episodul de astăzi cum administrarea antibioticelor poate genera infecția cu Clostridium difficile, o boală gravă, ce poate duce chiar la deshidratare severă și septicemie, oferind câteva sfaturi pentru a preveni apariția acestei afecțiuni.
Câți dintre voi nu au avut, poate, pe cineva din familie sau un cunoscut care să sufere de o infecție cu Clostridium difficile? Această boală, acum 20 de ani practic necunoscută în țara noastră, a devenit, din păcate, foarte frecventă. Infecția cu Clostridium difficile se manifestă cu sindrom diareic, care poate să fie sever, are trei forme de manifestare: ușoară, medie, unde avem parte de un sindrom inflamator exprimat și câteva semne de deshidratare, și forma severă, care poate duce la septicemie.
Haideți să vedem de unde vine Clostridium difficile, cum se întâmplă să ne îmbolnăvim și ce putem să facem. Clostridium difficile este o bacterie care face parte din flora noastră intestinală în mod obișnuit. Familia Clostridium are funcția de a degrada carbohidrații și a produce energie la nivelul intestinului, degradează acizii grași trans scurți, care sunt atât de benefici pentru sănătate. Odată cu utilizarea antibioticelor din ce în ce mai mult, flora noastră intestinală a sărăcit în diversitate, parametru foarte important legat de sănătatea noastră; cu cât avem o floră mai robustă și mai diversă, suntem mai sănătoși, cu cât avem o floră mai slab diversificată și cu mai puține specii, cu atât suntem mai predispuși către boală. În mod natural, diversitatea florei scade odată cu înaintarea în vârstă. Dar dacă suntem expuși la tratamente antibiotice începem să pierdem încet, încet din speciile noastre, pentru că sunt specii care sunt foarte exprimate ca număr și acelea nu sunt lovite de tratamentul antibiotic, dar pot să fie cu un comportament condiționat patogen, adică ne pot face rău în anumite condiții, și sunt specii cu rol important, dar în număr redus, care sunt foarte afectate de tratamentele antibiotice.
Spre exemplu, avem o infecție virală la care în mod eronat se folosește un tratament antibiotic de spectru larg. Poate că este al n-lea tratament antibiotic după ce am făcut anterior un antibiotic pentru un implant dentar, după ce am făcut o eradicare de helicobacter pylori, vine aceste episod cu utilizarea unui antibiotic cu spectru larg și flora ajunge la un nivel de diversitate atât de redus, încât Clostridium difficile, care este o specie bacteriană condiționat patogenă, simte că în jurul ei nu mai există suficientă floră și începe să se multiplice și, mai mult decât atâta, să dezvolte factori de virulență, cum sunt toxina A și toxina B. Aceste toxine trec de bariera intestinală și pot să ajungă în sânge, determinând o inflamație severă, ducând chiar la septicemie, deci putem să avem o afectare foarte gravă a sănătății și un risc vital.
Spuneam că Clostridium difficile este o bacterie care simte ceea ce se petrece împrejurul său, ceea ce se numește quorum sensing, și fenomenul poate fi asimilat cu următoarea situație: să spunem că pe o plajă foarte aglomerată, cum este vara la Mamaia, sunt foarte mulți turiști; doar unul dintre ei, în speță Clostridium difficile, stă la plajă în costum de scafandru complet. La un moment dat vine un val mare peste toată plaja, care este de fapt tratamentul antibiotic, și îi mătură pe toți turiștii de pe plajă adică, în speță, flora noastră comensală, astfel încât turistul ciudat îmbrăcat în costum de scafandru se vede singur pe plajă și începe să se dezbrace și să facă tot felul de nefăcute, în speță să sintetizeze toxinele A și B. Singura modalitate prin care îl putem rușina și să-l facem să se îmbrace la loc este să aducem mai multe autocare cu turiști, această metaforă fiind de fapt asociată cu transplantul fecal, care poate să fie o metodă salvatoare pentru această infecție cu Clostridium difficile.
Haideți să vedem cum se tratează infecția cu Clostridium difficile. Se tratează tot cu antibiotice, dar antibiotice la care această bacterie este sensibilă, cum sunt metronidazolul, vancomicina sau dificlirul, și le-am spus în ordinea utilizării în funcție de gravitatea situației, dar există și probiotice sporulate care s-au dovedit eficiente și care asociate cu tratamentul antibiotic: reduc durata de boală, reduc manifestările de la nivelul intestinului și, mai mult decât atât, utilizate pe termen lung după terminarea tratamentului antibiotic reușește să reducă ratele de recidivă. Pacienții care au suferit de infecție cu Clostridium, cu colită cu Clostridium difficile, au tulburări de digestie, au dureri abdominale, au tulburări de tranzit, scad mult în greutate, pentru că această infecție se asociază cu suferință intestinală și malabsorbție, iar recuperarea este îndelungată. Recuperarea trebuie să aibă în vedere un regim alimentar, precum cel Low FODMAP, care are valențe de a vindeca bariera intestinală, trebuie să fie asociat cu probiotice sporulate de bună calitate, cu prebiotice, cu alte substanțe care tratează bariera intestinală, o repară, precum l-glutamina, creatina, fie adăugarea de enzime digestive pentru o mărunțire enzimatică mai bună a mâncării și apoi pentru o absorbție eficientă, poate să fie o idee foarte bună în tratamentul și recuperarea acestor pacienți. Mulțumesc! Ne vedem săptămâna viitoare.
@goldfmromania “Doctorul de mațe” explică modul în care administrarea eronată și mult prea frecventă a antibioticelor ne poate slăbi flora intestinală, generând boli grave #radiogoldfm #adriancatinean #cluj #clujnapoca #doctor #gastroenterologie #nutritie #dietetica #sfaturi #viral #goldfm #radio #stomac #boli #digestie #creier #psiho #emotional #stari #sanatate #instestin #preventie #permeabilitate #afectiuni #pericol #tratament #preventie #antibiotice #clostridiumdifficile #septicemie #avertisment #grav #intestin #suferinta ♬ original sound – goldfmromania
