Astăzi, echipa Gold FM continuă investigația Reflector a județului Bihor. În rubrica precedentă, Reflector a analizat activitatea Primăriei Oradea și a arătat cum, în spatele brandului administrativ construit în jurul tandemului Bolojan–Birta, Curtea de Conturi a identificat datorii de peste un miliard de lei, venituri neîncasate, plăți acceptate pentru lucrări neexecutate și deficiențe repetate de control intern. Concluzia este simplă: nu discutăm despre incidente izolate, ci despre un tipar detrimentar statului romîn care reapare în documentele oficiale. Astăzi, extindem analiza de la Primăria Oradea la Consiliul Județean Bihor, pentru a vedea dacă problemele semnalate la nivel municipal reprezintă excepții sau dacă fac parte dintr-un mecanism administrativ mai larg, construit în jurul aceluiași model de putere.
În ultimii douăzeci de ani, puține mituri politice au fost construite mai eficient decât cel al „Republicii Bihor”. Pentru milioane de români, Bihorul a devenit sinonim cu eficiența, Oradea cu modernizarea, iar Ilie Bolojan cu reforma administrativă. Dar în spatele discursului oficial, rapoartele Curții de Conturi arată adevărata față a administrației din Bihor.
Arhitectul acestui model administrativ a fost Ilie Bolojan. Ca primar al Oradei și apoi președinte al Consiliului Județean Bihor, el a construit nu doar infrastructură, ci și un sistem administrativ și o reputație națională ca lider local de succes. Astăzi, Bolojan conduce la București, iar la Bihor se află succesorul său, Mircea Mălan. Tocmai de aceea, constatările Curții de Conturi nu pot fi separate de responsabilitatea conducerii politice.
În 2022 apare primul semnal de alarmă: Curtea de Conturi formulează opinie cu rezerve. Sunt identificate probleme privind patrimoniul, investițiile, garanțiile și controlul intern. Nu este încă o condamnare severă, dar este prima fisură în imaginea administrației-model. În 2023, problemele reapar. Auditorii constată din nou deficiențe privind fondurile europene, patrimoniul, redevențele, achizițiile și auditul intern. Întrebarea devine inevitabilă: cum poate administrația prezentată drept exemplu național să nu elimine vulnerabilitățile semnalate anterior? Iar în 2024 vine momentul decisiv: Curtea de Conturi formulează opinie contrară, cel mai grav verdict pe care auditorii îl pot da în urma unui control financiar. Aceasta înseamnă că situațiile financiare ale unei instituții sau companii de stat sunt denaturate, conțin erori majore și nu reflectă realitatea economică. Nu mai vorbim despre greșeli izolate, ci despre probleme semnificative în situațiile financiare analizate. Legenda intră astfel în conflict direct cu documentele oficiale. Exact în zona care a construit reputația administrației – investițiile – apar întrebări serioase: diferențe între documentații și realitatea din teren, probleme la recepția și decontarea unor lucrări, ajustări de costuri și deficiențe de administrare a proiectelor. Investițiile există, dar modul în care au fost gestionate ridică semne de întrebare.
O altă vulnerabilitate apare în cazul ADI Ecolect, compania de colectare a deșeurilor. Auditorii semnalează probleme privind monitorizarea operatorilor, calculul redevențelor, aplicarea penalităților și urmărirea obligațiilor contractuale. Tradus simplu: instituțiile care trebuiau să controleze nu au controlat suficient, iar cele care trebuiau să sancționeze nu au sancționat suficient. Poate că adevărata performanță a lui Ilie Bolojan nu a fost doar construirea de drumuri și pasaje, ci construirea unei reputații atât de puternice încât critica a devenit excepția, iar rapoartele de control au fost citite de foarte puțini. O adevărată baroniadă a reputației.
Pentru a înțelege câte din aceste probleme i se atribuie lui Ilie Bolojan și câte i se atribuie Președintele CJ Bihor, Mircea Mălan, Gold FM a transmis ieri 12 întrebări dlui Mălan. Dintre acestea, spicuim: Cine sunt persoanele care au semnat documentele de recepție și decontare pentru lucrările unde Curtea de Conturi a constatat existența unor cantități de lucrări neexecutate, suprafețe de gazon inexistente sau arbori care nu au fost plantați? Ce măsuri au fost luate împotriva persoanelor responsabile pentru acceptarea la plată a unor lucrări despre care auditorii au concluzionat că nu au fost executate conform documentațiilor și situației din teren? Care este valoarea totală actualizată a prejudiciilor, sumelor de recuperat și corecțiilor financiare rezultate din rapoartele Curții de Conturi aferente anilor 2022, 2023 și 2024 și ce sume au fost recuperate până în prezent? Câte contracte de lucrări finanțate din fonduri europene, împrumuturi sau bugetul județului au fost supuse verificărilor interne după constatările Curții de Conturi și care au fost concluziile acestor verificări? Care este valoarea totală a penalităților care ar fi trebuit calculate și aplicate operatorilor de salubritate în perioada auditată și care nu au fost urmărite sau încasate conform constatărilor Curții de Conturi? Încă nu am primit un răspuns de la CJ Bihor, în cazul în care îl vom primi îl vom mediatiza pe canalele Gold FM. Întrebarea retorică generală rămâne: este Republica Bihor modelul administrativ prezentat românilor sau un mit care începe să se destrame atunci când cineva citește rapoartele Curții de Conturi?
Dacă și dumneavoastră vă doriți o Românie mai corectă și aveți informații despre abuzuri sau nereguli din instituțiile statului, scrieți-ne la reflector@radiogoldfm.ro.
