(transcriere a rubricii „Reflector” a Iulianei Pitaru Vlacicu, din cadrul emisiunii „Ce-i în Gușă, și-n căpușă” la Gold FM)
Astăzi, echipa Gold FM continuă investigația Reflector a județului Bihor. În rubrica precedentă, Reflector a analizat activitatea Primăriei Oradea și a arătat cum, în spatele brandului administrativ construit în jurul tandemului Bolojan–Birta, Curtea de Conturi a identificat datorii de peste un miliard de lei, venituri neîncasate, plăți acceptate pentru lucrări neexecutate și deficiențe repetate de control intern. Concluzia este simplă: nu discutăm despre incidente izolate, ci despre un tipar detrimentar statului romîn care reapare în documentele oficiale. Astăzi, extindem analiza de la Primăria Oradea la Consiliul Județean Bihor, pentru a vedea dacă problemele semnalate la nivel municipal reprezintă excepții sau dacă fac parte dintr-un mecanism administrativ mai larg, construit în jurul aceluiași model de putere.
În ultimii douăzeci de ani, puține mituri politice au fost construite mai eficient decât cel al „Republicii Bihor”. Pentru milioane de români, Bihorul a devenit sinonim cu eficiența, Oradea cu modernizarea, iar Ilie Bolojan cu reforma administrativă. Dar în spatele discursului oficial, rapoartele Curții de Conturi arată adevărata față a administrației din Bihor.
Arhitectul acestui model administrativ a fost Ilie Bolojan. Ca primar al Oradei și apoi președinte al Consiliului Județean Bihor, el a construit nu doar infrastructură, ci și un sistem administrativ și o reputație națională ca lider local de succes. Astăzi, Bolojan conduce la București, iar la Bihor se află succesorul său, Mircea Mălan. Tocmai de aceea, constatările Curții de Conturi nu pot fi separate de responsabilitatea conducerii politice.
În 2022 apare primul semnal de alarmă: Curtea de Conturi formulează opinie cu rezerve. Sunt identificate probleme privind patrimoniul, investițiile, garanțiile și controlul intern. Nu este încă o condamnare severă, dar este prima fisură în imaginea administrației-model. În 2023, problemele reapar. Auditorii constată din nou deficiențe privind fondurile europene, patrimoniul, redevențele, achizițiile și auditul intern. Întrebarea devine inevitabilă: cum poate administrația prezentată drept exemplu național să nu elimine vulnerabilitățile semnalate anterior? Iar în 2024 vine momentul decisiv: Curtea de Conturi formulează opinie contrară, cel mai grav verdict pe care auditorii îl pot da în urma unui control financiar. Aceasta înseamnă că situațiile financiare ale unei instituții sau companii de stat sunt denaturate, conțin erori majore și nu reflectă realitatea economică. Nu mai vorbim despre greșeli izolate, ci despre probleme semnificative în situațiile financiare analizate. Legenda intră astfel în conflict direct cu documentele oficiale. Exact în zona care a construit reputația administrației – investițiile – apar întrebări serioase: diferențe între documentații și realitatea din teren, probleme la recepția și decontarea unor lucrări, ajustări de costuri și deficiențe de administrare a proiectelor. Investițiile există, dar modul în care au fost gestionate ridică semne de întrebare.
O altă vulnerabilitate apare în cazul ADI Ecolect, compania de colectare a deșeurilor. Auditorii semnalează probleme privind monitorizarea operatorilor, calculul redevențelor, aplicarea penalităților și urmărirea obligațiilor contractuale. Tradus simplu: instituțiile care trebuiau să controleze nu au controlat suficient, iar cele care trebuiau să sancționeze nu au sancționat suficient. Poate că adevărata performanță a lui Ilie Bolojan nu a fost doar construirea de drumuri și pasaje, ci construirea unei reputații atât de puternice încât critica a devenit excepția, iar rapoartele de control au fost citite de foarte puțini. O adevărată baroniadă a reputației.
Pentru a înțelege câte din aceste probleme i se atribuie lui Ilie Bolojan și câte i se atribuie Președintele CJ Bihor, Mircea Mălan, Gold FM a transmis ieri 12 întrebări dlui Mălan. Dintre acestea, spicuim: Cine sunt persoanele care au semnat documentele de recepție și decontare pentru lucrările unde Curtea de Conturi a constatat existența unor cantități de lucrări neexecutate, suprafețe de gazon inexistente sau arbori care nu au fost plantați? Ce măsuri au fost luate împotriva persoanelor responsabile pentru acceptarea la plată a unor lucrări despre care auditorii au concluzionat că nu au fost executate conform documentațiilor și situației din teren? Care este valoarea totală actualizată a prejudiciilor, sumelor de recuperat și corecțiilor financiare rezultate din rapoartele Curții de Conturi aferente anilor 2022, 2023 și 2024 și ce sume au fost recuperate până în prezent? Câte contracte de lucrări finanțate din fonduri europene, împrumuturi sau bugetul județului au fost supuse verificărilor interne după constatările Curții de Conturi și care au fost concluziile acestor verificări? Care este valoarea totală a penalităților care ar fi trebuit calculate și aplicate operatorilor de salubritate în perioada auditată și care nu au fost urmărite sau încasate conform constatărilor Curții de Conturi? Încă nu am primit un răspuns de la CJ Bihor, în cazul în care îl vom primi îl vom mediatiza pe canalele Gold FM. Întrebarea retorică generală rămâne: este Republica Bihor modelul administrativ prezentat românilor sau un mit care începe să se destrame atunci când cineva citește rapoartele Curții de Conturi?
Dacă și dumneavoastră vă doriți o Românie mai corectă și aveți informații despre abuzuri sau nereguli din instituțiile statului, scrieți-ne la reflector@radiogoldfm.ro.
Răspunsul CJ Bihor:
În legătură cu cererea dumneavoastră înregistrată la Consiliul Județean Bihor cu nr. 10322 din 11.06.2026, vă transmitem în continuare răspunsurile pentru fiecare întrebare:
Întrebarea 1: Cum explicați faptul că, în perioada 2022–2024, Curtea de Conturi a formulat în mod repetat observații privind patrimoniul, investițiile, controlul intern, evidența contabilă și achizițiile publice, culminând în anul 2024 cu emiterea unei opinii contrare asupra situațiilor financiare ale Județului Bihor?
Răspuns: Opinia contrară emisă asupra situațiilor financiare consolidate ale anului 2024 are la bază, conform raportului de audit, erori de natură contabilă și de raportare. Acestea sunt erori de evidență, nu pierderi de fonduri publice. Raportul Curții de Conturi consemnează expres că entitatea a efectuat corecțiile necesare în evidența contabilă în anul 2025, pe parcursul misiunii de audit, motiv pentru care, pentru aceste constatări, Curtea precizează că „nu se impune formularea de recomandări”.
Întrebarea 2: Cine sunt persoanele care au semnat documentele de recepție și decontare pentru lucrările unde Curtea de Conturi a constatat existența unor cantități de lucrări neexecutate, suprafețe de gazon inexistente sau arbori care nu au fost plantați?
Răspuns: Documentele de recepție și decontare sunt semnate de comisiile de recepție și de persoanele cu atribuții stabilite prin fișele de post și procedurile interne, conform legislației privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor publice.
Întrebarea 3: Ce măsuri au fost luate împotriva persoanelor responsabile pentru acceptarea la plată a unor lucrări despre care auditorii au concluzionat că nu au fost executate conform documentațiilor și situației din teren?
Răspuns: Pentru fiecare constatare cuantificată, raportul consemnează măsurile luate operativ: stabilirea întinderii prejudiciilor, calcularea majorărilor de întârziere, emiterea facturilor storno de către executanți, recuperarea integrală a sumelor — prin încasare sau compensare — și, acolo unde a fost cazul, refacerea fizică a lucrărilor neconforme de către executanți, pe cheltuiala acestora. Sumele au fost recuperate de la operatorii economici care au facturat lucrările, nu suportate din bugetul județului.
Întrebarea 4: Care este valoarea totală actualizată a prejudiciilor, sumelor de recuperat și corecțiilor financiare rezultate din rapoartele Curții de Conturi aferente anilor 2022, 2023 și 2024 și ce sume au fost recuperate până în prezent?
Răspuns: Pentru toți anii auditați la care faceți referire (2022, 2023, 2024), la finalul misiunii de audit a Curții de Conturi nu au existat prejudicii, sume de recuperat și corecții financiare.
Întrebarea 5: Cum explicați existența unor garanții de bună execuție și garanții pentru sume reținute care, potrivit Curții de Conturi, nu au fost înregistrate corespunzător în evidența contabilă, deși valoarea acestora depășește 18 milioane lei?
Răspuns: Această constatare aparține auditului de conformitate privind finanțările rambursabile (2023–2024). A fost o deficiență de înregistrare contabilă. În urma extinderii verificării tuturor garanțiilor, dispusă de Curte, situația a fost clarificată și nu au fost constatate abateri de la prevederile legale incidente.
Întrebarea 6: Câte contracte de lucrări finanțate din fonduri europene, împrumuturi sau bugetul județului au fost supuse verificărilor interne după constatările Curții de Conturi și care au fost concluziile acestor verificări?
Răspuns: Curtea de Conturi a recomandat autorității noastre extinderea verificărilor privind situațiile de lucrări pentru obiectivele vizate, alocând în acest sens un termen de implementare de 6 luni de la data comunicării. Instituția noastră respectă întocmai planul de măsuri aprobat de Curte, procedurile de verificare extensivă fiind în prezent în derulare, iar concluziile acestora vor fi comunicate oficial organismului de control la termenul asumat.
Întrebarea 7: Cum explicați faptul că auditul de conformitate privind utilizarea finanțărilor rambursabile a identificat nereguli privind actualizarea devizelor generale și fundamentarea valorii unor investiții majore realizate în zona metropolitană Oradea?
Răspuns: Auditul de conformitate privind utilizarea finanțărilor rambursabile (2023–2024) a formulat o concluzie cu rezerve, constatând, printre altele, neactualizarea la termen a devizului general pentru obiectivele de investiții din Zona Metropolitană Oradea. În acest caz a fost vorba despre o deficiență de documentație și de actualizare a devizelor după finalizarea procedurilor de achiziție publică. Această constatare a fost remediată: prin Hotărârile Consiliului Județean Bihor nr. 67 și nr. 68 din 30.04.2025 au fost aprobați indicatorii tehnico-economici actualizați.
Întrebarea 8: De ce au fost necesare recomandări repetate privind organizarea și funcționarea controlului intern managerial și a auditului intern, dacă sistemul administrativ al Consiliului Județean Bihor este prezentat public drept model de bună practică administrativă?
Răspuns: În perioada auditată, Consiliul Județean Bihor nu avea persoane angajate pentru auditul intern. Curtea de Conturi a recomandat angajarea unei persoane. Astfel, menționăm că, pentru funcționalizarea auditului public intern, postul de auditor clasa I, grad profesional superior a fost ocupat începând cu 21.07.2025, măsură consemnată ca atare în raportul Curții.
Întrebarea 9: În cazul ADI Ecolect Group, de ce nu au fost aplicate penalitățile contractuale prevăzute în contractele de delegare a serviciului de salubrizare pentru neîndeplinirea indicatorilor de performanță constatați de Curtea de Conturi? Cine a luat această decizie?
Răspuns: Consiliul Județean Bihor nu este în măsură să răspundă la această întrebare.
Întrebarea 10: Care este valoarea totală a penalităților care ar fi trebuit calculate și aplicate operatorilor de salubritate în perioada auditată și care nu au fost urmărite sau încasate conform constatărilor Curții de Conturi?
Răspuns: Consiliul Județean Bihor nu este în măsură să răspundă la această întrebare.
Întrebarea 11: Cum explicați nerespectarea prevederilor contractuale privind calculul redevențelor în cadrul sistemului județean de management al deșeurilor și care este valoarea diferențelor rezultate din recalculările dispuse ulterior auditului?
Răspuns: Consiliul Județean Bihor nu este în măsură să răspundă la această întrebare.
Întrebarea 12: Considerați că problemele constatate în mod repetat de Curtea de Conturi reprezintă simple erori administrative izolate sau indică existența unor deficiențe sistemice de management și control la nivelul Consiliului Județean Bihor și al structurilor aflate în coordonarea acestuia?
Răspuns: Faptul că unele constatări ale Curții de Conturi au consecințe valorice nu reprezintă un indicator al existenței unor deficiențe sistemice. În condițiile gestionării unor bugete și active de valori foarte ridicate, chiar și un număr limitat de erori punctuale de înregistrare sau clasificare contabilă poate conduce la diferențe valorice semnificative, fără a reflecta o disfuncționalitate generalizată a sistemului de management și control. De asemenea, constatările Curții de Conturi vizează și compartimentul de audit public intern, respectiv posturile neocupate. În acest sens, începând cu 21.07.2025 a fost ocupat postul de auditor public intern, au fost actualizate fișele de post cu responsabilități pe linia controlului intern managerial și au fost elaborate proceduri operaționale noi. Consiliul Județean Bihor tratează fiecare constatare a Curții de Conturi cu maximă seriozitate, ceea ce rezultă inclusiv din măsurile operative consemnate de auditori în raport.
Cu stimă,
Alexandru Laslău
Consilier – cabinet președinte, responsabil de comunicare
Răspuns solicitare – Radio Gold FM CJ Bihor
