AcasăEditorialeGeopolitica la Zi (15). Armistițiul dintre Hamas și Israel nu reprezintă rezolvarea...
Data publicării: ianuarie 25, 2025 11:06
Geopolitica la Zi (15). Armistițiul dintre Hamas și Israel nu reprezintă rezolvarea conflictului, ci anunță viitoare probleme. Forumul Economic Mondial de la Davos marchează o nouă direcție a corporațiilor occidentale.
(Transcriere a emisiunii Geopolitica la Zi cu Daria Gușă la Gold FM)
Armistițiul dintre Hamas și Israel
De duminică a intrat în vigoare armistițiul dintre Israel și Hamas, prin care 33 de ostatici israelieni și 1.900 de ostatici palestinieni vor fi eliberați. Desigur, trebuie să ne bucurăm că palestinienii au, în sfârșit, o pauză de la războiul constant din Gaza din ultimul an și trei luni, dar sunt foarte multe de analizat cu privire la acest acord de încetare a focului.
În primul rând, eu nu cred că Netanyahu va respecta termenii acestui armistițiu nici măcar o lună, pentru că și în Liban asistăm la același tip de acord, care nu s-a respectat. Israelienii continuă să atace Libanul, iar Netanyahu însuși a declarat că acest armistițiu este doar temporar. Până și Trump a spus că, deși termenii acestui acord sunt foarte clari, el nu are încredere că va fi respectat. Au apărut niște informații conform cărora, chiar în aceste momente, israelienii continuă atacurile în Gaza cu complicitatea Autorității Palestiniene, care, desigur, este văzută de cunoscători ca fiind finanțată de SUA și de Israel.
În al doilea rând, acest acord de armistițiu este, în mod clar, o mare înfrângere pentru Israel, deoarece acesta nu și-a atins niciunul dintre obiectivele declarate în Gaza. Termenii acordului sunt nefavorabili pentru Israel. De fapt, acest acord a fost propus de mai multe ori în ultimul an, iar Israelul l-a refuzat de fiecare dată. Putem înțelege că acum Israelul se află într-o poziție foarte slăbită, luptând pe atât de multe fronturi, inclusiv Liban, Siria și Yemen, și are nevoie de timp pentru a-și reorganiza forțele. În același timp, Trump are nevoie de timp pentru a-și convinge susținătorii că acest război, care nu poate continua nici măcar 24 de ore fără ajutorul Americii, este necesar.
Trump, analizând din perspectiva unui om de afaceri și repetând declarațiile ginerelui său evreu Jared Kushner de anul trecut, a declara că Gaza este un loc foarte interesant, foarte frumos și valoros, unde s-ar putea construi hoteluri și resorturi de lux. Chiar a spus că are un plan de a deporta toți palestinienii din Gaza în Indonezia, pentru a reconstrui regiunea în acest scop. Jakarta a declarat că nu a auzit despre acest plan, care pare foarte cinic și se bazează pe epurarea etnică a palestinienilor.
Sunt mulți, mai ales în spațiul politic românesc, care au spus că acest armistițiu a rezolvat practic războiul din Gaza. Mie mi se pare evident că nu s-a rezolvat nimic, din declarații putem înțelege că americanii au dat voie forțelor armate israeliene să se întoarcă în Gaza pentru orice motiv, cu susținerea americană. De asemenea, ca răsplată pentru acest armistițiu, israelienii au voie să își extindă așezările în teritoriul palestinian.
Un alt zvon referitor la răsplățile pentru Israel care circulă în cercurile analiștilor din Washington, dar care încă nu a fost confirmat, este că software-ul israelian Pegasus, interzis de administrația Biden, va fi acceptat din nou în America. Pentru cei care nu știu, Pegasus este un software „zero-click”, ceea ce înseamnă că cineva îți poate accesa calculatorul sau telefonul și îți poate urmări toate acțiunile fără ca tu să trebuiască să apeși pe ceva. Spre deosebire de software-urile tradiționale de spionaj, care necesită ca utilizatorul să deschidă un link sau o imagine, acesta nu are nevoie de astfel de tactici. Sper că acest lucru nu este adevărat, dar trebuie să ne amintim că noua șefă a tuturor serviciilor de informații americane, Tulsi Gabbard, impusă de Trump, a declarat recent că nu mai este împotriva Patriot Act, deși a militat mult timp împotriva acestuia. Patriot Act este legea care dă guvernului dreptul de a spiona orice cetățean american, indiferent dacă există sau nu suspiciuni de activitate ilegală. Aceasta a fost una dintre cele mai controversate legi ale anilor ’90, pe care aproape fiecare președinte american a promis că o va elimina, dar, odată ajuns la putere, s-a răzgândit și a considerat-o necesară. Este dezamăgitor, pentru că Tulsi Gabbard era văzută ca cea mai promițătoare membră a cabinetului lui Donald Trump și cineva de la care speram că îi va furniza lui Trump informații reale.
Forumul Economic Mondial de la Davos
Săptămâna aceasta are loc și Forumul Economic Mondial la Davos. Am urmărit atent programul și am ascultat câteva dintre sesiuni – sunt peste 300 de sesiuni concomitente, desigur că nu am reușit să le ascult pe toate, dar am câteva concluzii.
În primul rând, există o diferență foarte mare față de anul trecut. Dacă ne uităm la titlurile sesiunilor, mai puțin de cinci la sută dintre ele sunt concentrate pe diversitate și incluziune, adică pe persoanele LGBTQ+ și imigranți, sau pe inițiativele de sustenabilitate, o schimbare majoră comparativ cu ultimii ani, care cred că se datorează, în principal, revenirii lui Trump la putere. Deși titlurile au încercat să pară mai neutre, toți invitații au fost în continuare globaliști și cu toții au continuat retorica din ultimii ani: au insultat Rusia, au lăudat Ucraina, au încercat să-l critice pe Trump și au declarat că sunt foarte îngrijorați de el. Totuși, intenția organizatorilor de a da impresia de imparțialitate a summitului mi se pare o schimbare majoră comparativ cu anii trecuți. O altă schimbare este că, în loc să se concentreze pe globalizare, foarte multe sesiuni s-au axat pe protecționism și pe noile taxe impuse de Trump. Foarte multe s-au concentrat pe războaie și pe tehnologie, ceea ce am văzut și la inaugurarea lui Trump, unde au fost prezenți mulți moguli din industria tehnologică. Putem observa că acest forum, care până la urmă este cel mai important pentru comunitatea globală de CEO, și-a schimbat direcția și vrea să dea impresia că nu se mai concentrează pe transumanism și globalism – exact aceste subiecte pentru care a fost creat să le discute, pentru a menține implicate companiile americane care se ghidează după Trump.
Am urmărit discursul Ursulei von der Leyen, care a fost, ca de obicei, dezamăgitor. A vorbit despre cât de bine o duce Europa și a spus că săptămâna viitoare va publica noul plan economic al Europei pentru următorii cinci ani. Din câte a declarat despre acest plan, se pare că schimbarea principală va fi că companiile multinaționale vor putea să opereze sub aceleași reguli în toate țările din Uniunea Europeană, adică nu vom mai putea impune taxe mai mari corporațiilor multinaționale care vin în România și acestea vor acapara piețele pe care se află și companiile noastre locale sau naționale. Vom vedea săptămâna viitoare dacă acest lucru este adevărat, când se va publica raportul, și îl voi discuta atent în emisiune.
Un alt discurs pe care l-am ascultat a fost cel al cancelarului german Olaf Scholz, care și-a dorit și el să iasă în evidență acum, înainte să fie eliminat din peisajul politic german. Scholz a dat de înțeles că nu este deloc entuziasmat de venirea lui Trump la putere și a făcut niște critici referitoare la faptul că Trump nu are politici pe care Europa le-ar considera corecte din punct de vedere moral. El a spus că Putin nu trebuie să câștige războiul din Ucraina și că Europa trebuie să fie unită împotriva Rusiei. Ne putem bucura că în curând Scholz va dispărea de pe scena politică.
Un alt discurs pe care l-am ascultat a fost cel al lui Zelenski, care a fost la fel de dezamăgitor ca și celelalte discursuri ale sale din ultimii ani. Totuși, un lucru pe care l-a spus și care pe mine chiar m-a deranjat a fost faptul că Ucraina trimite ajutoare importante din punct de vedere financiar în Siria. Mi s-a părut absolut șocant, în primul rând pentru că banii pe care îi are Ucraina în momentul de față sunt banii primiți din SUA și restul țărilor europene. Nu înțeleg de ce are nevoie Ucraina să fie ajutată financiar dacă are o economie destul de bună încât să trimită bani în alte țări. În al doilea rând, nu este un secret că o mare parte dintre facțiunile din Siria fac parte din grupări teroriste precum ISIS sau Al-Qaeda. Cum poți susține astfel de grupuri în loc să te concentrezi pe frontul tău, având în vedere că Ucraina are deja extrem de multe probleme?
Am urmărit și discuția cu noul ministru de Externe sirian. Acest guvern este format din foști membri ai organizațiilor extremiste sunnite, iar ministrul a recitat o poezie foarte frumoasă, însă se vede clar că nu are experiență în domeniu. De fapt, până anul trecut, nici nu a avut studii serioase în diplomație. A primit „miraculos” o bursă în Turcia, la Istanbul, și a reușit să termine un masterat și un doctorat în relații internaționale în doar trei ani – lucru care, teoretic, este imposibil. Se vede că, momentan, s-a încercat să i se pună întrebări cât mai ușoare, pentru care avea răspunsurile pregătite sub forma unor pezii bine învățate. Eu am spus că nu cred că situația din Siria se va îmbunătăți; dimpotrivă, cred că vor apărea doar mai multe probleme în viitor.
La fel de important precum cei care au fost prezenți sunt și cei care și-au refuzat invitațiile, precum prim-ministrul Indiei, președintele Chinei, președintele Franței, prim-ministrul Italiei, președintele Braziliei sau prim-ministrul Marii Britanii. Oamenii care au deținut aceste funcții în trecut au participat cel puțin o dată la acest forum, iar președintele american Trump va fi prezent doar virtual. Distribuția invitaților este mai slabă decât în ultimii ani, ceea ce ne arată clar că interesul pentru globalism a scăzut.
Desigur, toate aceste țări și-au trimis reprezentanți de rang inferior, însă ce mă supără cel mai mult este faptul că nu s-a dus nicio personalitate importantă din România. Pot presupune doar că România nu a fost invitată, pentru că nu cred că vreun oficial român ar fi refuzat invitașia, ceea ce mi se pare foarte trist. Înțelegem că suntem considerați o colonie și că, oricum, doar repetăm ceea ce ni se transmite de la Washington sau Bruxelles, dar faptul că nu suntem respectați suficient nici măcar pentru a fi invitați, așa cum sunt alte „colonii” ale americanilor, este dezamăgitor.
Într-un sondaj realizat de institutul IMAS Moldova, coordonat de Doru Petruți, realizat în perioada 16 ianuarie - 01 februarie 2025, pe un eșantion de...