Dezvăluirile Recorder despre trecutul lui Lucian Pahonțu au provocat numeroase întrebări în spațiul public, dar reacția clasei politice a fost firavă. Nicușor Dan i-a luat apărarea generalului, conducerea PSD nu a transmis nimic, Ilie Bolojan a evitat să intre în fondul cazului, iar liderii USR și AUR s-au limitat la declarații. La câteva zile de la publicarea investigației, nu există o mișcare politică majoră privind omul care conduce SPP de 21 de ani.
O anchetă despre Revoluția din 1989, Mineriada din 1990 și unul dintre cei mai longevivi șefi ai unei instituții de forță din România a primit un răspuns politic surprinzător de slab.
O sinteză realizată de TVR Info arată că principalele partide au ales fie tăcerea, fie declarațiile prudente, fie mutarea discuției spre alte teme. Niciuna dintre tabere nu a transformat cazul într-o miză politică majoră și nu a anunțat, până acum, un demers cu efect direct asupra conducerii SPP.
Nicușor Dan îl scoate pe Pahonțu din categoria celor implicați în represiune
Cea mai clară poziție a venit de la președintele Nicușor Dan, dar nu împotriva generalului, ci în apărarea acestuia.
Șeful statului a afirmat că orice persoană care a participat la reprimarea manifestațiilor din decembrie 1989 sau din timpul Mineriadei nu are, din punct de vedere moral, ce să caute într-o funcție înaltă. Imediat după această afirmație, președintele a stabilit însă că Pahonțu „nu e în această situație”.
Nicușor Dan a invocat verificările care ar fi fost făcute la numirea generalului în fruntea SPP, inclusiv în relație cu CNSAS. El a minimalizat și amploarea controversei, declarând: „Nu știu care e scandalul”.
ȘTIRIPESURSE.RO a relatat declarația integrală a președintelui. Nicușor Dan a recunoscut că nu a făcut o evaluare personală a lui Lucian Pahonțu, dar a apreciat că SPP funcționează profesionist.
Afirmația despre CNSAS, contestată dur
Explicațiile președintelui au fost criticate de Sorin Ioniță, analist Expert Forum. Acesta a catalogat drept „un neadevăr” afirmația potrivit căreia Pahonțu ar fi fost verificat de CNSAS.
În informațiile apărute după investigațiile Recorder și Snoop se arată că Lucian Pahonțu nu a depus declarația pe propria răspundere referitoare la eventuala colaborare cu Securitatea și că instituția nu a emis o decizie privind calitatea sa de lucrător sau colaborator.
CNSAS a reluat între timp verificările, după ce au apărut documente noi. Demersul instituției contrastează cu verdictul deja exprimat public de președinte, potrivit căruia generalul nu ar fi participat la acțiunile de represiune.
PSD, tăcere de la vârful partidului
Conducerea PSD nu a transmis nicio poziție publică asupra dezvăluirilor, potrivit centralizării realizate de TVR.
Partidul nu a cerut explicații, verificări suplimentare sau discutarea situației în CSAT. Nu a fost formulată nici o poziție de susținere a generalului. PSD a ales, practic, să nu intre în subiect.
Tăcerea este cu atât mai vizibilă cu cât Lucian Pahonțu a condus SPP în mandatele mai multor președinți și pe durata unor guvernări formate de toate marile partide.
Bolojan vorbește despre mandate, dar evită cazul concret
Ilie Bolojan nu s-a pronunțat direct asupra documentelor și acuzațiilor prezentate de Recorder. Liderul PNL a mutat discuția asupra unei probleme generale: durata mandatelor persoanelor aflate la conducerea instituțiilor puternice.
Bolojan a avertizat că anumite funcții pot acumula o putere care, la un moment dat, „poate fi folosită altfel”. El a susținut limitarea mandatelor în pozițiile vulnerabile, fără să spună dacă această regulă ar trebui aplicată imediat în cazul actualului șef al SPP.
ȘTIRIPESURSE.RO a prezentat poziția lui Ilie Bolojan, însă declarația nu schimbă situația concretă a generalului.
USR și AUR, declarații fără efect instituțional
Dominic Fritz a vorbit despre un „cartel al tăcerii” și a afirmat că Pahonțu trebuie să explice ce rol a avut în evenimentele din 1989. Reacția liderului USR a rămas însă la nivel declarativ, fără să producă până acum o acțiune instituțională majoră.
George Simion a acuzat o manipulare și a mutat discuția spre anularea alegerilor și presupusa influență exercitată de structurile de putere asupra rezultatului electoral.
Liderul AUR nu s-a concentrat asupra documentelor prezentate de Recorder și nici nu a anunțat un demers concret referitor la conducerea SPP.
Astfel, din toate direcțiile politice au venit fie tăceri, fie generalități, fie declarații care au mutat centrul dezbaterii. Nu s-a format o presiune politică reală pentru clarificarea rapidă a cazului.
Ce susține investigația Recorder
Ancheta Recorder susține, pe baza unor documente și mărturii, că Lucian Pahonțu s-a aflat în dispozitivul trimis la baricada de la Intercontinental în 21 decembrie 1989.
Publicația susține și că actualul șef al SPP ar fi participat la operațiunea de evacuare a Pieței Universității din 13 iunie 1990, înaintea venirii minerilor în București.
Lucian Pahonțu a răspuns doar că întreaga sa activitate profesională s-a desfășurat cu respectarea legii.
ȘTIRIPESURSE.RO a prezentat și declarațiile fostului șef al Parchetelor Militare, generalul Ioan Dan. Acesta a spus că numele lui Pahonțu nu îi este cunoscut din anchetele privind Revoluția și a făcut distincția dintre Trupele de Securitate și structurile fostei Securități care desfășurau activități de poliție politică.
Mult zgomot public, aproape nimic în politica mare
Societatea civilă a cerut demiterea șefului SPP, CNSAS a reluat verificările, iar la Palatul Cotroceni a avut loc un protest. În interiorul partidelor, cazul pare însă tratat ca un subiect care trebuie traversat cu cât mai puține poziționări ferme.
Nicușor Dan îl apără pe general. PSD tace. PNL vorbește despre viitoare reguli generale. USR și AUR lansează acuzații, dar fără consecințe instituționale imediate.
Lucian Pahonțu rămâne la conducerea SPP, iar ședința CSAT programată pentru 7 septembrie nu ar avea, potrivit președintelui, legătură cu acest caz. Generalul poate fi eliberat din funcție de președintele României, la propunerea CSAT.
Sursă: stiripesurse.ro
