Recorder a analizat traseul lung și sinuos al Dosarului „10 august”, una dintre cele mai mari restanțe ale justiției din istoria recentă a României. Este o poveste despre impunitatea celor puternici și despre incapacitatea instituțiilor statului de a face dreptate, chiar și atunci când se comit cele mai evidente abuzuri, sub ochii întregii lumi, spun jurnaliștii de la Recorder.
Pe 10 august 2018, milioane de oameni – din țară și de peste hotare – au văzut, în direct, la televizor, cum într-un stat membru UE cetățenii erau călcați în picioare de autorități pentru că au îndrăznit să-și conteste conducătorii în stradă. A fost un moment de regres democratic comparabil cu Mineriadele din anii ‘90, scrie Recorder în preambulul documentarului.
Jurnaliștii amintesc că, în urma intervenției în forță a jandarmilor asupra manifestanților din Piața Victoriei, peste 700 de oameni au depus plângeri penale la Parchetul Militar, reclamând că au fost agresați de forțele de ordine, deși au protestat pașnic.
A fost deschis un dosar-mamut, cu zeci de volume, care a devenit cunoscut ca Dosarul „10 august“. Anchetatorii au declarat că scopul nu era să-i găsească doar pe cei vinovați de bătăile din stradă, ci și pe autorii morali, pornind de la ipoteza că haosul a fost declanșat printr-un ordin venit „de sus“. Întreaga societate aștepta răspunsuri.
În timp, elanul procurorilor s-a temperat și ancheta a început să ocolească pista care urmărea implicarea decidenților politici în dispersarea violentă a protestatarilor. Acuzațiile anchetatorilor s-au limitat la șefii Jandarmeriei și la câțiva subofițeri.
În plus, dosarul a avut un traseu greoi, fiind inițial clasat, redeschis la solicitarea victimelor și apoi întârziat prin diverse proceduri juridice.
Rezultatul tuturor acestor jocuri de culise se vede acum, la opt ani de la evenimente: începând cu 10 octombrie 2026 toate faptele anchetate în Dosarul „10 august“ pot fi considerate prescrise.
Dosarul este în prezent pe masa judecătorilor de la Curtea Militară de Apel București, după ce un judecător de la Tribunalul Militar București a dat, în vară, o primă sentință.
Ce urmează este doar o formalitate: din cauza prescripției, niciun jandarm – șef sau subaltern – nu mai poate răspunde penal.
Documentarul Recorder, AICI
sursă: cotidianul.ro
