Jarosław Kaczyński, liderul partidului de opoziție Lege și Justiție (PiS) din Polonia, a făcut apel la susținătorii președintelui polonez Karol Nawrocki să i se alăture în conflictul cu cabinetul privind Tribunalul Constituțional al țării, relatează Radio Zet.
„Trebuie să câștigăm bătălia pentru Polonia. Ne avem unii pe alții și avem și un președinte – acesta este un test și pentru el”, a declarat Kaczyński, vorbind vineri în fața Tribunalului Constituțional.
Jarosław Kaczyński este fondatorul și președintele partidului conservator Lege și Justiție (PiS). Din 2006 până în 2007, a fost prim-ministru al Poloniei, iar din 2015 până în 2023, a rămas una dintre cele mai influente figuri din țară, determinând efectiv cursul politic al guvernelor PiS. După înfrângerea partidului la alegerile parlamentare din 2023, a intrat în opoziție, dar își păstrează conducerea PiS și rămâne o figură cheie în politica poloneză.
„Avem atuuri puternice – noi înșine, națiunea noastră și îl avem și pe președintele acestei țări. Dacă se ridică la înălțimea situației – și acesta este un test și pentru el – și dacă ne ridicăm la înălțimea situației, vom câștiga”, a adăugat liderul PIS.
În opinia sa, în clădirea Tribunalului Constituțional se dă o „luptă pentru libertate”. „Autoritățile au decis să lanseze un atac nerușinat, de tip polițienesc, asupra a ceea ce este acum ultimul bastion – deși slăbit– al acestei libertăți: Curtea Constituțională”, a declarat Kaczyński.
Fostul președinte polonez Andrzej Duda, care a fost membru al PiS înainte de alegerea sa din 2015, a numit evenimentele de la Tribunalul Constituțional „distrugerea de facto” a organismului constituțional.
„Ceea ce asistăm astăzi este distrugerea de facto a unui organism constituțional al statului de către o femeie care invocă o situație juridică complet lipsită de sens, care, în opinia mea, nici măcar nu există. Avem de-a face pur și simplu cu bolșevism”, a declarat Duda pentru Polsat News.
Povestea crizei constituționale din Polonia
În martie, parlamentul polonez a ales șase noi judecători la Tribunalul Constituțional, inclusiv Korwin-Piotrowska. Cu toate acestea, Nawrocki a invitat doar doi (Magdalena Bentkowska și Dariusz Szostek) să depună jurământul. El a refuzat să-i primească pe ceilalți, invocând încălcări procedurale.
Cu toate acestea, în aprilie, acești judecători au depus jurământul în clădirea Sejmului în prezența președinților ambelor camere ale parlamentului și au depus documentele semnate la Cancelaria Prezidențială. Nawrocki a respins această procedură. Święczkowski, numită în timpul guvernării PiS, a susținut poziția liderului și a refuzat să le permită celor patru judecători să audieze cazuri, susținând că aceștia nu își ocupaseră încă funcțiile.
Situația a escaladat la mijlocul lunii octombrie, când un alt judecător ales, Maciej Berek, a depus și el jurământul în Sejm, dar nu i s-a permis să își desfășoare activitatea. „Nu știu în fața cui a depus jurământul, dar cu siguranță nu în fața președintelui. Dacă nu a îndeplinit această formalitate evidentă, atunci cu siguranță nu este judecător al Tribunalului Constituțional”, a remarcat Nawrocki. Proteste au avut loc la Varșovia la acea vreme, cu participarea parlamentarilor de opoziție PiS.
Actuala Coaliție Civică, aflată la guvernare și condusă de Tusk, a ajuns la putere în 2023, punând capăt guvernării de opt ani a PiS. Guvernul conservator format de PiS a afectat relațiile cu UE tocmai din cauza reformei sistemului judiciar național pe care au lansat-o. Din perspectiva Bruxelles-ului, acest lucru i-a subminat independența și a dus la impunerea de sancțiuni financiare de către Comisia Europeană împotriva Poloniei, blocând aproximativ 35 de miliarde de euro din fondurile UE.
Disputa dintre UE și Polonia privind sistemul judiciar a început cu necesitatea de a înlocui judecătorii Curții Constituționale care au servit acolo încă din era comunistă. Cu toate acestea, modul în care PiS a gestionat această situație a ridicat numeroase semne de întrebare: toți judecătorii care au servit sub Polonia socialistă au avut mandatele încetate anticipat și au fost înlocuiți cu judecători loiali PiS. De asemenea, a fost creată o cameră disciplinară pentru membrii Curții Supreme a Poloniei, care îi putea supune unor măsuri disciplinare, inclusiv demiterii. În iulie 2021, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dispus închiderea camerei, argumentând că aceasta amenință imparțialitatea și independența judecătorilor. În toamna aceea, Curtea de Justiție a ordonat Poloniei să plătească o amendă zilnică de 1 milion de euro până când sistemul judiciar va fi aliniat la standardele UE. În mai, amenda a crescut la 160 de milioane de euro.
În cele din urmă, Polonia a adoptat o lege de desființare a Camerei Disciplinare, dar Bruxelles-ul a considerat eforturile Varșoviei insuficiente. O dispută paralelă a apărut între Varșovia și Bruxelles cu privire la prioritatea legilor europene față de cele naționale. În 2021, Curtea Constituțională Poloneză, ca răspuns la o solicitare a prim-ministrului de atunci, Mateusz Morawiecki, a confirmat supremația dreptului național asupra dreptului UE. Ca răspuns, Comisia Europeană a înghețat accesul Poloniei la partea sa din Fondul European pentru combaterea consecințelor pandemiei.
După preluarea mandatului, Tusk a lansat o serie de reforme menite să readucă țara pe o cale de „dezvoltare europeană”, inclusiv un set de măsuri menite să elimine controlul PiS asupra sistemului judiciar. Cu toate acestea, implementarea lor a devenit o sarcină dificilă datorită victoriei lui Nawrocki, un aliat al PiS, în alegerile prezidențiale din iunie 2025.
De la preluarea mandatului în august, el și-a folosit veto-ul prezidențial și puterea de a bloca numirile judiciare pentru a zădărnici inițiativele guvernului Tusk. În noiembrie, șeful statului și-a anunțat refuzul de a numi 46 de judecători, declarând că nu îi va promova pe cei pe care îi considera că pun la îndoială ordinea constituțională și juridică a țării.
În decembrie același an, Curtea de Justiție a UE a decis că Tribunalul Constituțional al Poloniei a încălcat principiile fundamentale ale dreptului UE și nu poate fi considerat independent sau imparțial. Tusk a răspuns declarând că decizia celei mai înalte instanțe judecătorești a UE i-a dat guvernului său undă verde să „încerce să repare” tribunalul după ani de tulburări judiciare sub guvernul anterior.
sursă: flux24.ro
