Autor: Oana-Medeea Groza
În emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, moderată de Cozmin Gușă la Radio Gold FM, jurnalistul Liviu Alexa a dezvăluit detalii în exclusivitate despre inspirația, scopul și beneficiile celei de-a doua expoziții de pictură a sa, numită FILCĂI și găzduită de Galeria Kulterra, al cărei vernisaj e programat astăzi, 16 aprilie, la ora 18:00.
Liviu Alexa a punctat, încă de la început, că arta cere curaj și, mai ales, o fructificare a talentelor cu care artistul a fost înzestrat. Acesta mărturisește că inspirația îi vine în special din lecturile acumulate timp de decenii și că talentul i-a fost modelat printr-un continuu proces de învățare, ațâțat de curiozitate și sete de cunoaștere. Recunoașterea nu a întârziat să apară, cititorii și admiratorii lui Liviu Alexa, ca jurnalist, poet și artist, remarcând că picturile sale continuă linia creativă transpusă inițial în poeziile sale.
„În pânzele mele arăt niște lucruri pe care cu toții le simțim, chiar dacă nu avem curaj să le expunem într-un anumit mod. Peste toate prostiile și relele lumii, pe care le pățim, care sunt ´semnate´ de liderii lumii, suntem și contributori la declinul social și moral.”, spune Liviu Alexa, explicând care a fost sursa centrală a inspirației sale.
Printre temele abordate de artistul Liviu Alexa în picturile sale se numără și răsturnarea piramidei familiei, prin care părinții acceptă să fie dominați de copii, niște copii maturizați înainte de vreme, inclusiv pentru că părinții, de la bun început, nu mai știu, nu mai pot sau nu mai au chef să-și asume rolul de părinți. Toate motivele și simbolurile reflectate în picturi se desprind dintr-un univers real, actual, al desacralizării.
„Eu construiesc, în pânzele mele, un univers complex; am vrut să creez mai multe universuri, un multivers de opțiuni pentru fiecare dintre noi. Pe de-o parte, am adus în viața noastră, pentru români mă refer acum, personajul uitat din mitologia românească. Pe de altă parte, am pus pe pânză probleme sociale sau sufletești, traumele moderne pe care le trăim. Este acea pânză care deja face furori, cu Îngerul Gabriel care, plictisit, stă la încărcat ca o mașină Tesla și privește absent într-un mobil. Ignoranța noastră ne-a dus la desacralizare. Iar temele mele se duc înspre chestia asta: nu mai avem nevoie de îngeri, nu mai avem nevoie de rugăciune, nu mai avem nevoie de iubire, nu mai avem nevoie de iertare”, mărturisește Liviu Alexa.
Această desacralizare și desensibilizare este reflectată în pânzele lui Liviu Alexa, dar capătă un ecou și prin însăși prezența artistului la vernisajul din această seară, la Galeriile Kulterra, unde Liviu Alexa se va îmbrăca în gunoier, precum căpcăunul dintr-una dintre picturile sale, care aruncă pe jos un tomberon de inimi, nefolositoare omului modern, blazat și amorțit.
Artistul Liviu Alexa se bucură de un succes impresionant, vânzând aproape toate picturile din colecția „Apocalipsa suntem noi” și fiind pe cale să le vândă și pe cele din cea de-a doua colecție: „Mi se pare foarte interesantă tracțiunea pe care am prins-o, controversele pe care le stârnesc, admirația la care nu mă așteptam, recunosc. Spun eu mereu: băi, eu pictez ceea ce nu mai pot să pun în cuvinte, pentru că am încercat și cu poezia, și cred că am mers și bine și cu scrisul, și cu cărțile, și cu anchetele. Uite, a venit și acest fel de exprimare, care mă și ajută, într-o pânză, altfel, să-mi câștig și existența, să mi-o completez. Am vândut 4 pânze din seria de 20 de cărți de filcăi. Le-am vândut la prețuri incredibile, adică 12.000 de euro pe pânză. Asta mă așează, cred, în topul celor mai bine vânduți, cel puțin actual, artiști din România”.
Numele „Filcăi” dat expoziției provine de la denumirea unui joc de cărți tradițional, din zona Imperiului Austro‑Ungar, dintr-un set de cărți numit Schnapskarten, folosit inițial ca formă de protest artistic și cultural, inspirat din povestea lui Wilhelm Tell scrisă de Schiller. În mod misterios, nimeni nu știe exact cum a ajuns acest joc să se înrădăcineze atât de puternic în Transilvania comunistă, unde s-a transformat în tot felul de variații locale: Filcăi, Cruce, 66. Pentru generațiile de atunci, jocul nu era doar un mod de divertisment, care alunga plictiseala navetiștilor în gară ori în autobuz, ci devenea chiar un ritual social care ținea oamenii împreună, dar și un ritual thanatic, prin care familia își lua rămas bun de la decedat și îi asigura o trecere mai lină pe lumea cealaltă. Filcăi, în forma lui românească, e un amestec de tradiție, migrație culturală și supraviețuire socială, un joc care a trecut prin imperii, comunism și sate transilvănene până să ajungă pe pânzele artistului Liviu Alexa.
„Filcăi este, de fapt, un omagiu pe care îl aduc originilor mele simple. Era cunoscut în vrema comunismului; eram copil când am învățat să joc Filcăi. Era jocul anti-plictiseală, când părinții veneau cu autobuzul, cu rata, cu trenul, cu ce puteau ei. În gară așteptau trenul, în autogară așteptau rata. Băgau o partidă mică, mâncau o pită cu pateu și băgau un Filcău, un joc de altfel foarte complex, care necesită un pic de istețime. E și jocul de la înmormântări; l-am jucat pe sicriu. Se spune că, dacă nu bați o carte, mortul nu pleacă fericit. Eu mi-am propus să iau acest joc și să îl aduc înapoi în atenția oamenilor, redesenând aceste 20 de pânze care au ieșit senzațional.”, povestește Liviu Alexa.
Ambițiile lui Liviu Alexa se conturează ca un amestec de disciplină, curaj, muncă intensă și dorință sinceră de a-și construi un drum artistic propriu, fără comparații și fără artificii. El pornește de la intenția de a readuce în atenția publicului un univers cultural uitat, reinterpretând un joc tradițional și simbolistica lui printr-o serie de douăzeci de pânze care formează un proiect coerent și personal. Cu toate eforturile sale artistice, Liviu Alexa speră să pătrundă pe piața artistică matură și mai sofisticată a Bucureștiului și să convingă inclusiv colecționarii de puterea mesajului picturilor sale. Deja publicații străine prestigioase au scris despre colecțiile artistului Liviu Alexa, fapt care pe el doar îl responsabilizează în plus pentru ca, în eventualitatea unei expoziții internaționale, să nu dezamăgească, să nu apară clișeist și să nu pară că și-a diminuat vreo secundă eforturile de creație. În aceste ultime luni, într-un interval destul de scurt de muncă asiduă, 53 de zile în garaj, cu nopți nedormite, Liviu Alexa a mărturisit că a trecut prin optimism, frustrare, îndoială, dezamăgire, nervi, epuizare și, într-un final, printr-un sentiment de elevare, care apare în procesul artistic intens. Fiecare pânză este rezultatul unor ani de gândire, distilare și rafinare interioară.
Totodată, Liviu Alexa își extinde universul artistic prin lansarea unui pachet de cărți de joc, pe care îl vede ca pe o prelungire firească a lumii pe care o construiește. Nu consideră comercialul o trădare, ci o formă legitimă de expresie, la fel cum au procedat mari artiști înaintea lui, precum Salvador Dali și al său pachet de cărți de tarot. Ambiția lui este să fie el însuși, să își construiască propriul brand, propria identitate, propriul drum.
Pe artistul și omul Liviu Alexa (sau măcar o părticică din complexul său caracter) îl puteți cunoaște diseară, de la orele 18.00, la Galeriile Kulterra, acolo unde are loc vernisajul expoziției „Filcăi”, deschisă publicului până pe 10 mai.
Universul cărților de joc și potențialul lor simbolic, într-o expoziție la Kulterra
Emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, moderată de Cozmin Gușă, poate fi urmărită de luni până joi, pe Radio Gold FM, începând cu ora 13. Înregistrarea integrală poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România, dar și pe platforma goldtv.ro
