Autor: Oana-Medeea Groza
În emisiunea „CE-I ÎN GUȘĂ, ȘI-N CĂPUȘĂ”, moderată de Cozmin Gușă la Radio Gold FM, jurnalistul Liviu Man a abordat subiectul resetării politicii mondiale, prin înțelegerile Trump-Putin pentru combustibil, explicând consecințele de tipul eliminării lui Zelensky, cerută deja de apropiații lui Trump.
Negocierile dintre Donald Trump și Vladimir Putin au intrat într-o nouă etapă, după convorbirea telefonică din 9 octombrie 2026, în care cei doi lideri au discutat despre încheierea războiului din Ucraina și despre cooperarea în domeniul energetic. Unul dintre rezultatele concrete anunțate de Trump este un acord privind livrarea de motorină rusească pe piețele americane și internaționale, cu un prim transport de peste 300.000 de tone, însoțit de o relaxare temporară a unor sancțiuni asupra combustibililor rusești. În paralel, pe 11 octombrie, Trump a anunțat existența unui acord de încetare a atacurilor asupra infrastructurii energetice dintre Rusia și Ucraina, însă termenii acestuia nu au fost clarificați, iar Moscova și Kievul nu confirmaseră inițial înțelegerea. Deși dialogul ruso-american pare să avanseze în privința energiei și a identificării unei formule de pace, divergențele privind teritoriile ocupate și condițiile unei înțelegeri durabile rămân nerezolvate.
Pe acest fond, relațiile diplomatice dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski au devenit tot mai tensionate, după ce președintele american a criticat atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești, a pus presiune asupra Kievului pentru a accepta negocieri și a sugerat că Ucraina ar trebui să aibă un alt președinte. Zelenski a contestat decizia Washingtonului de a relaxa sancțiunile asupra combustibililor rusești, avertizând că veniturile suplimentare obținute de Moscova pot contribui la finanțarea războiului. Divergențele s-au accentuat după anunțul lui Trump privind armistițiul energetic: liderul ucrainean a declarat că nu fusese informat în prealabil și că așteaptă detaliile acordului, subliniind că Ucraina este dispusă să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice rusești, numai dacă Moscova procedează la fel. Pe 12 octombrie, Kievul a acuzat Rusia că a încălcat armistițiul anunțat de Trump, după noi atacuri asupra infrastructurii energetice ucrainene. În acest context, disputa nu mai privește doar condițiile păcii, ci și rolul Washingtonului în negocieri și măsura în care interesele economice americane pot fi reconciliate cu obiectivul Ucrainei de a obține garanții de securitate.
Jurnalistul Liviu Man remarcă faptul că președintele Donald Trump urmărește politica „America first” și își stabilește ca prioritate absolută reprezentarea intereselor americanilor, acum prin scăderea prețului combustibilului și prin echilibrarea economiei americane. Totodată, Donald Trump a insistat asupra faptului că Ucraina are nevoie de un nou președinte, pentru că Zelenski nu-și dorește cu adevărat pacea. Cel mai favorabil sondaj de opinie îl creditează pe Zelenski cu doar 32% intenție de vot, deci e clar că ar pierde dacă s-ar organiza un scrutin electoral democratic și cinstit.
În aritmetica relației SUA-UE, conflictul lui Donald Trump cu Zelenski nu face decât să adâncească ruptura dintre politica europeană și cea americană. Europa și NATO fără America devin complet vulnerabilizate în fața provocărilor geopolitice actuale, unele extrem de complexe.
Noul sezon al emisiunii „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, moderată de Cozmin Gușă, poate fi urmărit de luni până miercuri, pe Radio Gold FM, începând cu ora 13. Înregistrarea integrală poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România, dar și pe platforma goldtv.ro
