Boardul editorial al The New York Times lansează un rechizitoriu dur la adresa președintelui Donald Trump, după ce acesta a ordonat un atac militar împotriva Iranului, în cooperare cu Israelul. Editorialul pune sub semnul întrebării legitimitatea, legalitatea și raționalitatea deciziei, acuzând lipsa unei strategii coerente și o escaladare periculoasă fără acordul Congresului.
- Israelul și SUA au atacat Iranul. Trump confirmă loviturile. Ayatollahul Khamenei, mutat de urgență (Video)
- Trump, către Gardienii Revoluției Islamice: Depuneți armele sau veți înfrunta moarte sigură (Video)
- Liderii lumii reacționează după atacurile din Orientul Mijlociu. Unii aliați ai SUA condamnă acțiunile
- Il Messaggero: Trump pariază pe prăbușirea regimului de la Teheran. De ce a lovit tocmai acum Iranul
Promisiunea de a „încheia războaie”, transformată în practică de escaladare
Autorii amintesc că, în campania prezidențială din 2024, Donald Trump a promis că va pune capăt războaielor, nu că va începe altele.
Realitatea ultimului an, scrie The New York Times, contrazice însă frontal acest angajament: președintele a ordonat lovituri militare în șapte țări, iar apetitul său pentru intervenție militară „crește pe măsură ce ‘mănâncă’”.
În cazul Iranului, Casa Albă nu a oferit o explicație credibilă pentru riscurile asumate – de la periclitarea vieților militarilor americani până la provocarea unor represalii majore din partea Teheranului. Mai mult, Trump a ocolit Congresul, deși Constituția SUA îi atribuie acestuia puterea exclusivă de a declara război.
Justificări schimbătoare și afirmații contrazise de realitate
Boardul editorial subliniază inconsecvența justificărilor avansate de președinte: sprijin ocazional pentru protestatarii iranieni, cereri ca Iranul să renunțe la programul nuclear, dar fără un cadru strategic clar.
Declarația anterioară a lui Trump potrivit căreia programul nuclear iranian ar fi fost distrus complet în urma atacului din iunie este descrisă drept falsă, infirmată atât de rapoartele serviciilor de informații americane, cât și de necesitatea actualului nou atac.
Pentru The New York Times, acest episod confirmă lipsa de respect a președintelui față de adevăr atunci când angajează forțele armate și subminează încrederea publicului în declarațiile sale privind obiectivele și rezultatele operațiunilor militare.
Iranul, un regim represiv – dar asta nu scuză imprudența SUA
Editorialul face o distincție clară: regimul iranian nu este apărat sau relativizat. Dimpotrivă, este descris ca profund represiv, responsabil de masacrele recente ale protestatarilor, de execuții, de opresiunea femeilor și minorităților, de corupție endemică și de sponsorizarea terorismului care a ucis inclusiv militari americani.
În același timp, autorii avertizează că justețea criticilor la adresa Teheranului nu transformă automat acțiunea militară a SUA învuna responsabilă. Pericolul Iranului derivă tocmai din combinația dintre ideologia violentă și ambițiile nucleare – o problemă reală, recunoscută de administrații americane din ambele partide.
Când ar fi fost posibil un argument legitim pentru acțiune militară
Boardul editorial admite că, în anumite condiții, acțiunea militară împotriva Iranului ar putea fi justificată. Un astfel de caz ar fi prevenirea clară a dobândirii armei nucleare, pentru a evita repetarea scenariului Coreei de Nord. De asemenea, contextul actual – slăbirea militară, economică și politică a Iranului – ar putea oferi o fereastră strategică.
Dar o abordare responsabilă ar fi presupus:
- obiective clar definite (limitarea programului nuclear vs. schimbarea regimului);
- justificarea momentului ales;
- consultarea și aprobarea Congresului;
- coordonare cu aliații internaționali;
- asumarea explicită a riscurilor.
Ori, Donald Trump nu a făcut niciunul dintre acești pași.
Riscuri majore ignorate
Textul avertizează că Iranul rămâne o țară puternic militarizată. Chiar dacă rachetele sale cu rază medie nu au produs pagube majore Israelului anul trecut, arsenalul de rachete cu rază scurtă ar putea lovi Arabia Saudită, Qatarul și alte state din regiune, depășind sistemele de apărare existente. În joc sunt viețile militarilor americani, ale diplomaților și ale civililor.
În context, boardul editorial salută inițiativele bipartizane din Congres menite să limiteze puterea președintelui de a porni un război fără autorizare din partea legislativului. Sunt menționate proiectele depuse de congresmeni și senatori democrați și republicani care cer retragerea trupelor și reafirmarea rolului Congresului. Potrivit The New York Times, chiar declanșarea ostilităților nu ar trebui să oprească adoptarea acestor măsuri.
O incertitudine periculoasă: care este, de fapt, scopul?
Poate cea mai gravă acuzație este legată de ambiguitatea scopului final: americanii nu știu dacă atacul vizează doar întârzierea programului nuclear sau dacă urmărește răsturnarea regimului ayatollahului Ali Khamenei. Ambele opțiuni implică riscuri majore: fie un ciclu nesfârșit de lovituri militare, fie repetarea eșecurilor din Irak și Afganistan, care au lăsat urme adânci în societatea americană și în rândul veteranilor.
În final, boardul editorial afirmă că, deși speră la siguranța militarilor americani și la protejarea civililor iranieni, este profund îngrijorat de ușurința cu care președintele SUA tratează decizia de a intra într-un nou conflict.
„Războiul este o chestiune gravă”, conchid autorii, iar Donald Trump nu se ridică la nivelul responsabilității pe care o presupune.
Potrivit unei analize publicate de The New York Times, mai multe dintre justificările invocate de președintele Donald Trump pentru lansarea atacului asupra Iranului sunt inexacte sau exagerate.
Într-un mesaj video de opt minute, Trump a susținut că operațiunea a fost declanșată de „amenințări iminente”.
The New York Times arată însă că trei afirmații-cheie nu sunt susținute de fapte:
1. Iranul și atacul asupra USS Cole (2000)
Trump a afirmat că Iranul „știa și probabil a fost implicat” în atacul asupra distrugătorului american USS Cole.
Fără dovezi directe. Atacul din octombrie 2000 a fost revendicat de Al Qaeda, iar agențiile americane de informații au confirmat această concluzie. FBI indică faptul că Al Qaeda a planificat și executat atacul, fără a menționa Iranul.
Instanțele americane au decis însă, în procese civile, că Iranul a „facilitat” atacul prin sprijin material și financiar acordat Al Qaeda, nu că l-ar fi organizat direct.
2. Distrugerea totală a programului nuclear iranian
Trump a susținut că loviturile americane din iunie au distrus complet programul nuclear al Iranului, la Fordow, Natanz și Isfahan.
Exagerare. Evaluări oficiale arată că instalațiile au fost grav avariate, dar nu complet distruse.
- Directorul CIA a vorbit despre „pagube severe”.
- Agenția Internațională pentru Energie Atomică a confirmat „daune importante, dar nu totale”.
- Strategia de securitate națională a SUA descrie efectul drept o „degradare semnificativă”, nu eliminare completă.
3. Amenințarea rachetelor iraniene asupra SUA
Trump a avertizat că Iranul dezvoltă rachete care „ar putea ajunge curând pe teritoriul american”.
Neconfirmat de informațiile secrete. Oficialii americani citați de The New York Times spun că Trump a exagerat iminența amenințării.
Iranul dispune de rachete capabile să lovească Europa și baze americane din Orientul Mijlociu, dar nu are în prezent rachete balistice intercontinentale. Un raport al Pentagonului din 2025 estimează că astfel de capabilități ar putea fi dezvoltate abia după 2035.
În plus, nu există dovezi clare că Iranul încearcă în prezent să construiască o bombă nucleară, potrivit șefului AIEA și altor oficiali citați de publicație.
Concluzia NYT: justificarea atacului prin existența unei „amenințări iminente” nu este susținută de datele publice disponibile, iar afirmațiile președintelui american combină fapte parțiale cu exagerări politice.
Israelul și SUA au atacat Iranul. Teheranul a ripostat
Statele Unite și Israelul au atacat Iranul sâmbătă, într-o ofensivă de amploare care amenință să declanșeze un conflict regional extins.
- Trump, către Gardienii Revoluției Islamice: Depuneți armele sau veți înfrunta moarte sigură (Video)
- Liderii lumii reacționează după atacurile din Orientul Mijlociu. Unii aliați ai SUA condamnă acțiunile
- Il Messaggero: Trump pariază pe prăbușirea regimului de la Teheran. De ce a lovit tocmai acum Iranul
Valuri de explozii puternice au zguduit capitala Iranului, Tehran, toată ziua, primele explozii fiind semnalate în jurul orei 9:00. Martorii au descris haos pe străzi, în timp ce oamenii încercau să se adăpostească, să-și găsească apropiații sau să fugă din oraș.
Armata israeliană a declarat că, printre altele, primele lovituri au vizat o reuniune a unor oficiali iranieni de rang înalt. Imagini din satelit au arătat un nor de fum și pagube extinse la complexul de înaltă securitate al liderului suprem al Iranului, Ali Khamenei. Nu se știe cu siguranță care este starea acestuia.
În timp ce un purtător de cuvânt al Ministerului iranian de Externe a declarat că liderul suprem al Iranului este în siguranță, premierul Benjamin Netanyahu a declarat că „există multe semne” potrivit cărora Ali Khamenei, „nu mai este printre noi”, fără a afirma explicit că acesta a fost ucis.
Ca represalii, Iranul a lansat valuri de rachete balistice asupra Israelului, unde autoritățile au raportat că există răniți. Emiratele Arabe Unite, Qatarul, Bahrainul și Kuweitul – toate state care găzduiesc baze militare americane – au anunțat că au fost atacate, la fel și Iordania. Resturi căzute în urma unui atac iranian cu rachete balistice au ucis cel puțin o persoană în Emiratele Arabe Unite.
Luptele au blocat practic transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz, ruta prin care tranzitează o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol, potrivit companiilor de transport, fapt care a dus la creșterea prețurilor petrolului. Administrația Maritimă a SUA a recomandat navelor să evite Golful Persic.
Donald Trump amenințase cu un atac timp de mai multe săptămâni, afirmând anterior că ia în calcul lovituri limitate pentru a forța Iranul să accepte condițiile SUA privind restricționarea programului său nuclear. În schimb, a lansat o operațiune mult mai ambițioasă și potențial mai periculoasă.
Președintele a declarat într-un videoclip publicat sâmbătă pe Truth Social că, pe lângă programul nuclear iranian, Statele Unite vor „rade de pe fața pământului industria de rachete”, vor „anihila marina” Iranului și vor facilita schimbarea regimului, susținând că Teheranul a refuzat un acord care ar fi evitat războiul.
Loviturile americane au fost executate de avioane de atac de pe baze și portavioane din Orientul Mijlociu, oficialii afirmând că obiectivele inițiale au fost active militare iraniene. Armata israeliană a declarat că a lovit aproximativ 500 de ținte în Iran, inclusiv amplasamente de rachete balistice și sisteme antiaeriene.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a promis că armata Iranului „îi va învăța pe agresori lecția pe care o merită”, adăugând că, prin atacarea Iranului, Trump servește doar interesele Israelului.
Analiștii avertizează că luptele ar putea degenera cu ușurință într-un război de durată, fără o ieșire clară. Mulți lideri mondiali au cerut reținere, Canada și Australia au susținut acțiunea americană.
Donald Trump a sugerat că conflictul s-ar putea încheia printr-o revoltă a iranienilor împotriva guvernului lor autoritar. „Aceasta va fi probabil singura voastră șansă pentru generații”, a spus Trump, adresându-se cetățenilor iranieni.
sursă: spotmedia.ro
