(transcrierea rubricii „Omul Zilei” din emisiunea “Ce-i în Gușă, și-n căpușă!”, de la GOLD FM)
Autor: Cozmin Gușă
Vreau să aduc în prim plan un personaj din ce în ce mai greu de găsit, anume cititorul de cărți, dar nu vreau să fac vreo pledoarie cu sfaturi despre foloasele lecturii, ci voi prezenta, pe scurt, câteva apariții editoriale noi, așa cum au fost ele la ultimul târg de carte, vizitat de către copiii mei, pentru că va fi limpede astfel ce beneficii ați avea voi sau cei apropiați lecturând aceste noi cărți.
O să încep cu o carte apărută la editura Corint, „Amurgul vechii Europe”, Trieste 1979, Viena 1985, Praga 1989, scrisă de Richard Bassett. Are prezentări foarte bune și este, practic, o carte de memorii ale unui fost jurnalist, corespondent pentru The Times în Europa Centrală, în care el vorbește despre modificările de tip geopolitic, care au fost în trepte, până la căderea Blocului Comunist în ’89, începând la Trieste, în 1979, apoi la Viena, cea aparținătoare spionajului, în ’85, și, în fine, la Praga, pe care el o analiza și făcea cronici exact atunci când a căzut regimul comunist.
A doua carte îi aparține lui Constantin Hlihor, tot la editura Corint. Este cu Nicolae Ceaușescu pe copertă. De ce? Pentru că vorbește despre România și războaiele prin intermediari în Africa, în perioada 1970-1985. Se intitulează „Cu mâinile Altora”. Dennis Deletant îl descrie pe autor ca fiind un excepțional documentarist și, prin această documentare, ne arată că politica României înainte de 1989 a fost una extrem de ambițioasă în cadrul orientărilor Blocului Comunist, pentru că Blocul Comunist vorbea despre o decolonizare, numai că nu se petrecea. Ceaușescu a fost curajos și aici se arată cum a deschis diverse fronturi. Dacă stăm să ne uităm, din această carte putem deduce și ceea ce se petrece acum în Africa, apropo de binomul Rusia-China.
În fine, Ioan Petru Culianu, despre care am vorbit zilele trecute, este reeditat de către Polirom cu biografia lui dedicată lui Mircea Eliade, al cărui discipol a fost; sunt niște note suplimentare adăugate în acest frumos volum. Ioan Petru Culianu a fost discipolul, dar și moștenitorul catedrei lui Mircea Eliade, la Universitatea din Chicago, catedra de Știința Religiilor, și asta este foarte interesant prin prisma, dacă vreți, experiențelor inițiatice pe care Mircea Eliade le-a avut, pe care i le-a dezvăluit parțial lui Ioan Petru Culianu. Să nu uităm că mulți consideră că Mircea Eliade a avut chiar calități de șaman, în sensul complex al acestui cuvânt.
Geopoliticianul Robert Kaplan, „Gândirea tragică”, la editura Humanitas, „frică, destin și povara puterii”, vorbește despre sensul tragediei geopolitice în această epocă a haosului. Mă bucur, pentru că se apropie de ceea ce eu numeam „Geopolitica Dezordinii”. Cartea lui Robert Kaplan a fost scrisă în 2023, publicată în 2025 la editura Humanitas. Kissinger încă era în viață și a caracterizat această carte ca fiind „o lucrare strălucită despre impactul conflictelor și transformărilor istorice asupra minții umane”. Un alt geopolitician, Ikenberry, spune despre carte că este „o meditație elocventă despre război, geopolitică și condiția umană în interacțiunea lor”. „Gândirea tragică” – un titlu foarte incitant.
O carte despre Rusia, „Mituri și realități”, a lui Rodric Braithwaite, care este un fost ambasador al Marii Britanii în Federația Rusă, care, într-un mod cât a putut de obiectiv, ca un excelent cunoscător al acestui spațiu, separă miturile de realitate în această carte și prezintă, cât mai puțin propagandistic, adevărul despre istoria Rusiei per ansamblu, sigur, relatată într-un mod obiectiv, așa cum crede el; se situează în mijloc, între propaganda rusească și propaganda occidentală. Vorbește și despre o glumă în motoul acestei cărți, zice: „Rusia este o țară cu un viitor sigur, doar trecutul ei este imprevizibil” – aici citează un vechi și faimos proverb sovietic, apropo de rescrierea istoriei.
„Războiul Cipurilor”, o carte scrisă de Chris Miller, declarată cartea de afaceri, de business a anului trecut, bestseller al New York Times. Este o carte ce descrie lupta pentru cea mai importantă tehnologie din lume, cu cronici de carte foarte bune în The Economist, care spune că în această carte se arată cum au modelat această industrie esențială forțele economice, geopolitice și tehnologice, iar Forbes subliniază că „într-o lume tot mai digitalizată, lupta pentru supremație în domeniul semiconductorilor se intensifică și va fi determinantă pentru a stabili câștigătorul”.
Ultima carte pentru astăzi (bineînțeles că trebuia să fie cu spionaj) este „KGB-DGSE”, serviciul secret rusesc vs. serviciul de informații externe al Franței. „KGB vs. DGSE. Doi spioni față în față” – e vorba de Serghei Jirnov și Francois Waroux, în dialog cu autorul, care este Martin Leprince. Serghei Jirnov este un fost ofițer KGB, care a defectat, iar Francois Waroux este un ofițer al serviciului francez de informații externe. Rusul a activat în serviciul clandestin al KGB, în slujba URSS, iar francezul a fost sub acoperire în întreaga lume, în slujba Franței. Dialogul lor este excepțional și din această carte am citit deja o treime.
Prieteni, mi-am făcut datoria să-l elogiez pe „Omul Zilei” de astăzi, anume cititorul de cărți. Sper că v-am stârnit pofta de lectură, pentru că: „Citim, gândim, apoi scriem sau vorbim! Restul e cancan!”
