(transcrierea rubricii „Omul Zilei” din emisiunea “Ce-i în Gușă, și-n căpușă!”, de la GOLD FM)
Autor: Cozmin Gușă
Bolojan a tăcut timp de 3 zile după dezvăluirea infamantă despre Dragoș Anastasiu, exact intervalul necesar pentru ca presa să îl facă praf pe vicepremierul mituitor-turnător, iar acesta să fie obligat să demisioneze urgent. Pagubele pentru Bolojan au fost, e adevărat, dar au fost relativ minimale. Una este legată de șifonarea imaginii purtătoarei sale de cuvânt, Ioana Dogioiu, dar ea este doar purtătoare de cuvânt, după cum am spus, și asta se poate repara ușor, dauna de imagine în contul ei. Altă pagubă este legată de pălirea imaginii de inflexibil și integru, cu care Bolo evoluase în viața publică până acum, dar, prieteni goldiști, cine mai are nevoie azi de inflexibili și integri în actualul context politic intern și extern? Bolojan a câștigat, însă, multe, iar asta s-a putut ghici odată cu reapariția sa publică de ieri, la interviul cu Dan Tapalaga și Cristian Pantazi de la G4Media. A apărut un Bolojan sigur și mulțumit de sine, ca în urma unei operații minore, dar practicate cu succes și fără convalescență ulterioară. Și chiar așa, mă întreb retoric și vă întreb: Avea nevoie Bolojan de Dragoș Anastasiu atunci când a ajuns președinte interimar? Răspund: chiar deloc. Anastasiu nu era, spre exemplu, un Cristi Diaconescu ce compensa lipsa de expertiză geopolitică a lui Bolojan și, de fapt, tot ceea ce știa Dragoș Anastasiu în plan practic, știa și bihoreanul, poate chiar mai bine și aplicat. Avea nevoie Bolojan de Dragoș Anastasiu ca vicepremier? Nu! Nici măcar pentru voturi în plus în Parlament; acesta nu putea aduce. Și de bună seamă că rolul de primadonă asumat de Anastasiu în problematica reorganizării companiilor de stat, îl incomoda mult pe actualul premier, care era incomodat inclusiv de mare parte din grupul de voluntari acoperiți ai serviciilor secrete pe care Anastasiu i-a adus la pachet.
Ce a fost, deci, Dragoș Anastasiu pentru Bolojan? A treia întrebare retorică. Ei bine, a fost un personaj impus la Cotroceni, de către cercurile de putere subterane, pe linia Coldea – Pahonțu, în primăvară, dar cu conexiuni solide în zona intelligence-ului german. Apoi, același Anastasiu perpetuat în guvern ca vicepriministru, pe post de cerber al Cotroceniului lui Nicușor Dan, postat la Palatul Victoria, dar și al aceluiași intelligence german. Avea nevoie Bolojan de așa ceva? A patra întrebare retorică. Tot eu răspund: de bună seamă că nu. Mai ales că principalul său suport la vârful puterii vine din zona Laura Codruța Kovesi, prepotenta șefă a Parchetului European, deci vine din zona intelligence-ului francez, și nu german. Așadar, Bolojan a făcut curățenie prin scandalul Anastasiu, fără să se murdărească deloc. A ieșit în mod iscusit din sfera bănuiților că l-ar fi aruncat pe scări pe Dragoș Anastasiu. Deci, nici nu poate suferi represalii. În schimb, a căpătat autoritate totală, una de tip neintermediat, în operațiunea reorganizării companiilor de stat, inclusiv al AMEPIP, și n-am nicio îndoială că va ști sau va fi bine sfătuit să și-o exercite exact în direcția creșterii influenței și puterii personale.
În jocul de putere, actualul premier are încă și mai mult de câștigat. A semnalizat pentru toți cei interesați că e în stare de proceduri sofisticate, ce se execută pe sub radarul percepțiilor cotidiene, iar asta îi va aduce beneficii importante în mediul de putere românesc, unul năclăit și dezorganizat, în care toți au priceput, după episodul Dragoș Anastasiu, că se pot aștepta la orice din partea lui Bolojan-premier, deținător de pix, cel mai important pix, și da, așa se câștigă respectul în orice joc de putere intern sau extern. Pe acest fond, Nicușor Dan a rămas cu imaginea de mic mincinos, care fuge de declarații în momente cheie. Deci, în meciul dintre Palate, asta e concluzia, „Victoria” a preluat conducerea în fața „Cotroceniului”.
Corect. Bolo nu va dezamăgi!