Principalul partid de opoziţie din Polonia, Lege şi Justiţie (PiS), s-a scindat, după ce fostul prim-ministru Mateusz Morawiecki şi aliaţii săi au spus că au fost nevoiţi să părăsească partidul din cauza unor dezacorduri cu privire la orientarea politică în perspectiva alegerilor parlamentare de anul viitor, relatează The Guardian citat de news ro
MARELE PiS SE SCINDEAZĂ
Liderul de lungă durată al partidului, Jarosław Kaczyński, a anunţat într-o conferinţă de presă că zeci de deputaţi au părăsit efectiv partidul după ce au refuzat să semneze un jurământ de loialitate. Toţi cei care au refuzat să semneze jurământul sunt consideraţi de Kaczyński ca fiind demisionari de facto din partid.
Deputaţii rebeli au insistat că nu intenţionau să părăsească partidul, dar au recunoscut că ar putea fi excluşi oficial marţi, în cadrul unei şedinţe a conducerii partidului.
„Toată lumea ştia ce semna şi, în acelaşi timp, toată lumea ştia care vor fi consecinţele dacă nu semnează… Totul s-a terminat”, a spus Kaczyński, confirmând că decizia va fi formalizată marţi.
Partidul Lege şi Justiţie este unul dintre cele două partide politice cu cele mai mari succese electorale în Polonia începând cu 1989, conducând ţara timp de 10 ani în perioadele 2005-2007 şi 2015-2023, iar candidaţii săi câştigând patru din cele opt alegeri prezidenţiale.
În ciuda înfrângerii suferite în faţa unei coaliţii de partide proeuropene conduse de fostul preşedinte al Consiliului European, Donald Tusk, şi a trecerii în opoziţie la ultimele alegeri din 2023, PiS a rămas cel mai mare partid din parlamentul polonez – statut pe care l-ar putea pierde ca urmare a scindării.
CONCURENŢĂ ÎN DREAPTA POLITICĂ POLONEZĂ
Demisiile vin după luni de dezacorduri din ce în ce mai aprige în cadrul principalului partid de opoziţie din Polonia, pe măsură ce acesta şi-a pierdut controlul asupra dreptei poloneze.
În ultimii doi ani, PiS s-a confruntat cu ascensiunea Confederaţiei, de orientare libertariană şi de dreapta, şi a Confederaţiei Coroanei Poloneze, formaţiune etno-naţionalistă de extremă dreapta, ceea ce a fragmentat votul conservator între trei partide.
În aprilie, Morawiecki, care a ocupat funcţia de prim-ministru al Poloniei între 2017 şi 2023, a înfiinţat un grup politic orientat spre creştere economică, în încercarea de a lărgi atractivitatea electorală a partidului în zona de centru-dreapta. Acesta intenţionează să organizeze primul său eveniment public la sfârşitul acestei luni.
Însă această mişcare a fost aspru criticată de Kaczyński şi aliaţii săi, care au pus la îndoială loialitatea fostului prim-ministru pe fondul zvonurilor privind dezamăgirea sa crescândă faţă de deriva partidului către dreapta naţionalistă şi interesele electoratului mai în vârstă.
În aceste condiţii, după discuţii tensionate în spatele uşilor închise, liderul Jaroslaw Kaczyński le-a cerut tuturor deputaţilor să semneze un angajament de loialitate prin care să se angajeze să nu colaboreze cu niciun alt grup politic, sub sancţiunea excluderii din partid, termenul limită fiind stabilit pentru joi, la miezul nopţii.
UN NOU LIDER ÎN ZONA DE CENTRU-DREAPTA?
Vineri, în faţa jurnaliştilor, Morawiecki a declarat că grupul său „a luptat până în ultimul moment pentru unitatea partidului”, dorind ca PiS să urmeze „o strategie a celor doi plămâni” pentru a mobiliza alegătorii tineri de centru-dreapta şi antreprenorii, în vederea îmbunătăţirii perspectivelor electorale din 2027.
Morawiecki a acuzat un cerc de „conspiraţionişti” din anturajul lui Kaczyński că a condus partidul către criză şi că a emis ultimatumul de loialitate.
El a confirmat că grupul disident include 40 de deputaţi, trei membri ai Parlamentului European şi un senator.
„Situaţia care se conturează în dreapta poloneză este că nu există o singură forţă dominantă, ci este alcătuită din multe facţiuni diferite”, a spus el. „Pentru mine şi pentru noi, aceste dispute din cadrul dreptei sunt ca nişte certuri în familie, dar, de fapt, ne vom îndrepta atacul principal împotriva acestui guvern extrem de slab condus de Donald Tusk”, a preconizat Morawiecki.
El a refuzat să speculeze cu privire la posibilitatea ca grupul să formeze un nou partid şi, în schimb, i-a îndemnat pe liderii PiS să „facă un pas înapoi”.
Morawiecki, fost bancher de rang înalt şi fost consilier economic al lui Tusk, rămâne unul dintre cei mai respectaţi lideri ai dreptei. Dar el este, de asemenea, figura reprezentativă a celor opt ani extrem de controversaţi ai ultimului mandat al partidului Lege şi Justiţie la putere, pe care criticii îi privesc prin prisma regresului democratic, a conflictelor cu Uniunea Europeană şi a presupuselor nereguli şi abuzuri de putere. El este, de asemenea, liderul grupului „Conservatorii şi Reformiştii Europeni” (ECR) din Parlamentul European, un grup al partidelor cu viziuni similare din Europa, printre care se numără şi „Fraţii Italiei” ai Giorgiei Meloni.
Plecarea sa va contribui probabil la fragmentarea şi mai mare a votului din tabăra de dreapta. Sondajele ipotetice care includ un nou partid îi atribuiau acestuia un scor de aproximativ 6%.
Următoarele alegeri parlamentare sunt programate pentru octombrie 2027.
RELAȚIA DINTRE PiS și AUR
Relația dintre PiS (Prawo i Sprawiedliwość / Lege și Justiție din Polonia) și AUR (Alianța pentru Unirea Românilor) este una de apropiere ideologică, colaborare în cadrul familiei politice europene ECR și de sprijin mutual practic, fără o alianță formală bilaterală de tip guvernamental.
Afiliere europeană comunăAmbele partide aparțin grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) din Parlamentul European.
- PiS este unul dintre pilonii principali ai ECR (alături de Fratelli d’Italia al Giorgiei Meloni).
- AUR s-a alăturat oficial grupului după alegerile europene din 2024, contribuind la consolidarea sa ca a treia forță din PE.
La nivelul partidului paneuropean ECR Party, Mateusz Morawiecki (PiS, fost premier polonez) a fost ales președinte în ianuarie 2025, iar George Simion (președinte AUR) este unul dintre vicepreședinți.
PiS a ales să rămână în ECR (cu Meloni și AUR) și a respins invitația lui Viktor Orbán de a trece în grupul „Patrioții pentru Europa”.
Apropiere ideologică și declarații
George Simion a citat explicit PiS (și, cu rezerve, Fidesz) drept model politic pentru AUR – un partid național-conservator, suveranist, centrat pe valori tradiționale, națiune, familie și creștinism.
Cele două formațiuni împărtășesc teme comune:
- conservatorism național și populism de dreapta;
- euroscepticism (opunerea federalizării UE și apărarea suveranității naționale);
- accent pe valori creștine și tradiționale;
- critică față de globalism și progresism.
Există însă diferențe (de exemplu pe unele aspecte legate de Ucraina sau migrație), dar acestea nu au împiedicat colaborarea în ECR.
Întâlniri și sprijin practic
- Încă din 2021, Simion a avut întâlniri la Varșovia cu oficiali PiS (inclusiv consilieri ai lui Jarosław Kaczyński).
- În 2024 și 2025 au avut loc întâlniri directe între George Simion și Jarosław Kaczyński (liderul PiS). Simion le-a descris pozitiv, vorbind despre un „front unit împotriva globaliștilor”.
- În mai 2025, un grup de politicieni PiS (europarlamentari și parlamentari, printre care Patryk Jaki, Dominik Tarczyński, Ryszard Czarnecki, Antoni Macierewicz etc.) a format comitetul „Polacy za George Simionem” pentru a-l sprijini pe Simion în alegerile prezidențiale din România.
- Reciproc, Simion a susținut public candidatul PiS Karol Nawrocki la prezidențialele din Polonia (2025), a participat la mitinguri și a vorbit despre construirea unui „front MAGA / MEGA” european împreună cu PiS.
sursă: stiripesurse.ro
