Rafinăria Petrotel-Lukoil din Ploiești, aflată în insolvență și cu producția oprită de aproape un an, ar putea ajunge sub controlul unui consorțiu condus de miliardarul american Todd Boehly, fost patron al clubului de fotbal Chelsea, cu sprijinul administrației președintelui Donald Trump.
Operațiunea vizează achiziționarea activelor internaționale ale gigantului petrolier rus Lukoil, evaluate la aproximativ 20 de miliarde de dolari, și include rafinării din România, Bulgaria și Olanda. Tranzacția ar putea contribui la reluarea producției de carburanți la Ploiești, dar și la consolidarea influenței americane asupra sectorului energetic european.
Potrivit publicației americane New York Post, care citează surse guvernamentale, administrația Trump susține oferta unui consorțiu de investitori condus de Todd Boehly, din care face parte și Corporația Financiară pentru Dezvoltare Internațională a Statelor Unite (DFC), instituție financiară a guvernului federal.
Tranzacția ar cuprinde rafinăriile Lukoil din Bulgaria, România și Olanda, alături de exploatări petroliere și alte active internaționale ale grupului rus. Portofoliul vizat include operațiuni de extracție care produc peste 350.000 de barili de petrol pe zi, această cifră reprezentând producția activelor petroliere, nu capacitatea celor trei rafinării europene.
Publicația americană susține că operațiunea ar putea genera venituri de ordinul miliardelor de dolari pentru Trezoreria SUA, prin participarea instituției americane la structura investiției. Aceste câștiguri rămân însă ipotetice și depind de finalizarea tranzacției și de performanța ulterioară a activelor.
Informațiile completează dezvăluirile publicate în septembrie de Financial Times, potrivit cărora Boehly și-ar fi asigurat sprijinul administrației americane și al unor investitori influenți din regiunea Golfului Persic, inclusiv persoane cu legături cu familia Trump.
Pentru România, în joc este viitorul rafinăriei Petrotel-Lukoil din Ploiești, una dintre cele trei mari rafinării ale țării, cu o capacitate instalată de aproximativ 2,4 milioane de tone de țiței pe an, reprezentând circa 20% din capacitatea națională de rafinare.
Activitatea rafinăriei a fost oprită în octombrie 2025 pentru o revizie tehnică programată, însă producția nu a mai fost reluată după finalizarea lucrărilor, pe fondul sancțiunilor impuse de Washington companiei ruse Lukoil.
Situația financiară s-a deteriorat, iar pe 26 august 2026 Tribunalul Prahova a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței Petrotel-Lukoil, la solicitarea companiei.
Potrivit informațiilor publicate de Mediafax pe baza documentelor instanței și a declarațiilor conducerii Petrotel, societatea avea datorii către furnizori de aproximativ 247 de milioane de lei și obligații de circa 225 de milioane de euro față de Litasco, acționarul majoritar care a finanțat activitatea rafinăriei.
Criza a afectat și firmele românești care au efectuat lucrări la rafinărie. Mai multe companii au reclamat facturi neachitate de aproximativ 30 de milioane de euro.
La Petrotel lucrează peste 500 de angajați, în timp ce grupul Lukoil are aproximativ 3.500 de salariați în România, inclusiv în activitățile de distribuție.
Conducerea rafinăriei susține că instalațiile sunt conservate și pot fi repornite dacă vor fi îndeplinite condițiile juridice, comerciale și financiare.
„Teoretic, suntem pregătiți tehnic de repornire, doar să facem testele necesare”, declara Dan Dănulescu, directorul general executiv al Petrotel-Lukoil, într-un interviu acordat Mediafax în septembrie.
Acesta preciza că problema principală nu este starea tehnică a instalațiilor, ci imposibilitatea desfășurării în condiții juridice sigure a operațiunilor comerciale, bancare și de aprovizionare, în contextul sancțiunilor internaționale.
O eventuală preluare de către investitori americani ar putea deschide calea pentru reluarea producției, însă nu ar rezolva automat problemele existente. Noul proprietar ar trebui să clarifice inclusiv situația creditorilor, finanțarea activității și relațiile cu furnizorii.
Activele grupului petrolier rus din România nu se limitează la rafinăria Petrotel. Lukoil operează și o rețea națională de aproximativ 320 de benzinării, precum și depozite de carburanți și alte activități conexe.
În februarie 2026, Guvernul României a instituit, prin Hotărârea nr. 69/2026, măsura supravegherii extinse asupra a patru entități asociate grupului: Lukoil România, Petrotel-Lukoil, Lukoil Lubricants East Europe și sucursala bucureșteană Lukoil Overseas Atash.
Măsura a fost justificată prin necesitatea protejării intereselor economice și a securității energetice naționale, în condițiile în care sancțiunile americane au produs efecte inclusiv asupra pieței românești.
În documentele care au însoțit decizia, autoritățile avertizau asupra riscurilor generate de blocarea activităților Lukoil, de la aprovizionarea stațiilor de carburanți până la funcționarea lanțurilor logistice.
Reluarea producției la Ploiești ar putea reduce dependența României de importurile de produse petroliere finite, într-o perioadă în care piața energetică internațională este afectată de războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu. Aceasta nu ar garanta însă o reducere imediată a prețurilor la pompă.
În același timp, o eventuală schimbare a proprietarului ar trebui corelată cu procedura de insolvență. Potrivit calendarului stabilit de Tribunalul Prahova, termenul pentru definitivarea tabelului creanțelor este 23 octombrie, iar următorul termen în dosar este 4 noiembrie 2026.
O evoluție importantă în negocierile internaționale a avut loc vineri, 9 octombrie, când grupul american de investiții Carlyle a anunțat că nu mai urmărește activ achiziționarea activelor internaționale ale Lukoil.
Potrivit Reuters, Carlyle ajunsese în ianuarie 2026 la o înțelegere preliminară privind achiziția activelor, cu excepția celor din Kazahstan, și purtase discuții cu investitori din Abu Dhabi și cu DFC.
Retragerea Carlyle elimină unul dintre principalii competitori ai consorțiului condus de Todd Boehly, deși aceasta nu garantează că oferta miliardarului american va fi acceptată.
Portofoliul internațional al Lukoil a atras interesul mai multor grupuri financiare și petroliere, inclusiv ExxonMobil, iar evaluările vehiculate de-a lungul procesului au fost cuprinse în jurul a 20-22 de miliarde de dolari.
Un rol decisiv în finalizarea operațiunii îl va avea Departamentul Trezoreriei din Statele Unite, prin Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC).
Autoritățile americane au prelungit până la 22 octombrie 2026 valabilitatea Licenței Generale 131J, care permite negocieri și încheierea unor contracte condiționate pentru vânzarea activelor internaționale ale Lukoil.
Licența nu permite însă transferul efectiv al proprietății. Pentru finalizarea unei tranzacții este necesară o autorizare separată din partea OFAC.
Condițiile stabilite de Washington prevăd ruperea legăturilor dintre activele vândute și grupul rus, precum și blocarea sumelor datorate Lukoil în conturi supuse jurisdicției americane, până la ridicarea sancțiunilor.
Astfel, chiar dacă activele sunt evaluate la aproximativ 20 de miliarde de dolari, tranzacția nu ar trebui să ofere grupului rus acces imediat la această sumă.
Pentru rafinăria Petrotel, autoritățile și conducerea companiei au discutat separat și posibilitatea obținerii unei licențe specifice care să permită reluarea operațiunilor comerciale fără încălcarea sancțiunilor americane.
sursă: ziuanews.ro
