Luni, în cadrul rubricii Reflector, am vorbit despre administrația Constanța condusă de Vergil Chițac: 115 autorizații de construire fără monitorizare eficientă, creanțe neurmărite, patrimoniu gestionat haotic și un control intern care funcționează mai degrabă pe hârtie decât în realitate. Am așteptat un punct de vedere din partea primarului Vergil Chițac, dar nu a venit niciun răspuns. Astăzi continuăm ancheta.
O problemă gravă a administrației locale Constanța este controlul managerial intern. Este crucial în administrația publică pentru că înseamnă proceduri clare, fluxuri de aprobare, responsabilități definite, trasabilitate. Administrațiile locale funcționează eficient doar pe baza unui control continuu, permanent. La Primăria Constanța, documentele arată că acest mecanism funcționează fragmentat, neuniform și, în unele cazuri, pur formal. Există proceduri care apar pe hârtie, dar nu sunt aplicate consecvent, controale care nu produc efecte concrete și probleme care persistă ani la rând fără ca mecanismul intern să genereze corecții reale. Multe dintre deficiențe par să fie descoperite abia după intervenții externe, adică exact după ce problema s-a sedimentat deja.
Disfuncționalitățile administrative nu par a fi greșeli izolate, ci simptomele unui sistem care a dezvoltat, în timp, o cultură în care accesul, influența și proximitatea față de decizie contează mai mult decât procedura. Orice administrație locală dezvoltă, în timp, un ecosistem de influență. Apar oameni care cunosc sistemul, firme care lucrează constant cu primăria, grupuri economice care înțeleg mecanismele interne. Problema apare când aceste relații informale încep să înlocuiască regulile oficiale. Documentele analizate conturează exact riscul existenței unui astfel de mecanism în jurul administrației constănțene. Nu vorbim despre probe directe de corupție în sens penal, aceste calificări aparțin exclusiv organelor judiciare. Dar vorbim despre formarea unei culturi administrative în care întârzierile sunt tolerate, obligațiile neexecutate rămân fără consecințe rapide, iar reacțiile instituționale vin selectiv și târziu.
Această percepție a fost amplificată de evenimentele recente din sistemul judiciar local. Ancheta instrumentată de procurorii centrali privind procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța a alimentat și mai mult senzația că în Constanța nu vorbim despre incidente izolate, ci despre mecanisme de influență care depășesc simpla administrație locală. Gold FM nu afirmă existența unei structuri infracționale organizate, aceste calificări aparțin instanțelor. Dar ceea ce putem spune este că municipiul Constanța traversează o perioadă extrem de periculoasă pentru credibilitatea instituțiilor sale.
Un capitol aparte, și poate cel mai grav din punct de vedere uman, este cel al sistemului medical. Dacă există un domeniu unde dezordinea administrativă nu mai poate fi tratată ca simplă birocrație defectuoasă, acela este sănătatea. Documentele analizate privind zona medicală din Constanța ridică exact această problemă. Apar deficiențe privind urmărirea contractelor, documentarea achizițiilor, monitorizarea executării obligațiilor contractuale și corelarea informațiilor financiare și administrative. În spitale, modelul administrativ bazat pe reacție întârziată și control insuficient este devastator. Sistemul medical funcționează sub presiune permanentă, urgențe, lipsă de personal, costuri enorme, contracte multiple. De aceea, controlul administrativ trebuie să fie impecabil, orice breșă poate produce efecte în lanț. Iar Constanța nu își permite vulnerabilitate administrativă în zona medicală având în vedere că sistemul sanitar județean a fost deja zguduit, în ultimii ani, de scandaluri și crize publice majore.
Și totuși, discursul oficial al administrației locale continuă să vorbească despre modernizare și succese. Iar aici apare ironia amară a întregii situații: avem un amiral la conducerea unui oraș care navighează fără radar administrativ. Vergil Chițac a venit în primărie cu imaginea militarului disciplinat, a omului de sistem care aduce ordine după ani de administrație controversată. Dar documentele arată că, sub mandatul său, Primăria Constanța a continuat să funcționeze cu vulnerabilități structurale incompatibile cu ideea de administrație modernă. Într-o structură militară reală, evidențele sunt precise, responsabilitățile sunt clare, controlul este continuu. În administrația constănțeană, documentele arată fragmentare, întârzieri și reacții tardive.
S-a creat un model de administrație în care reacția înlocuiește prevenția, improvizația completează lipsa controlului, iar responsabilitatea se fragmentează până aproape dispare. Efectele sunt evidente în condradicția dintre aparența unui oraș modernizat ce se dezvoltă rapid prin investiții și proiecte europene și realitatea dezvoltărilor imobiliare agresive lângă infrastructură degradată, traficului sufocant, tensiunilor publice permanente, nemulțumirilor privind lucrările publice și percepției tot mai puternice a unor cercuri de influență.
Constanța nu duce lipsă de bani, nu duce lipsă de potențial și nu duce lipsă de importanță strategică. Este poarta maritimă a României, nod economic critic, zonă cu miză geopolitică reală la Marea Neagră. Tocmai de aceea vulnerabilitatea instituțională nu mai este doar o problemă locală, ci devine problemă de interes public major. Iar dacă mecanismele de control, transparență și responsabilitate nu vor fi reconstruite serios, riscul este ca acest oraș strategic să continue să funcționeze într-o stare permanentă de fragilitate administrativă. Săptămâna viitoare, „Reflector” va continua investigația și se va concentra pe Consiliul Județean Constanța, instituția condusă de Florin Mitroi, care administrează județul Constanța așa cum este administrat municipiul omonim.
Dacă și dumneavoastră vă doriți o Românie mai corectă și aveți informații despre abuzurile efectuate de angajații statului român, scrieți-ne pe email la reflector@radiogoldfm.ro
