România înregistrează azi cel mai ridicat preț al energiei electrice din Uniunea Europeană, de aproape 152 euro/MWh, de trei ori mai mare decât în Franța și de aproape două ori mai mult decât în Germania, potrivit cotidianul.ro.
Această situație este amplificată de o reducere semnificativă a producției de energie solară din cauza vremii nefavorabile și de indisponibilitatea unor unități de generare tradiționale.
La ora 8:30, România era nevoită să importe aproximativ 1.800 MW pentru a acoperi cererea internă, având o producție curentă de 5.000 MW, în timp ce consumul se ridica la 6.800 MW. Producția de energie solară a fost extrem de redusă, de doar 35 MW, iar cea de energie eoliană a fost limitată la 365 MW. Cea mai importantă sursă de energie a fost cea nucleară, cu 1.450 MW, urmată de hidro (1.250 MW), hidrocarburi (1.000 MW) și cărbune (850 MW).
Recent, situația a fost agravată de oprirea centralei Romgaz de la Iernut, de 200 MW, și de o avarie la hidrocentrala de la Râul Mare, care necesită remediere. În plus, revizia planificată a unei unități de la Porțile de Fier 1 a început pe 9 septembrie și va dura o lună. De asemenea, pe 10 septembrie, s-a oprit accidental și hidrocentrala de la Râul Mare, iar repornirea acesteia este programată pentru joi.
În comparație cu alte regiuni, prețurile energiei din Europa de Est sunt semnificativ mai ridicate. Grecia înregistrează un preț de 134 euro/MWh, Serbia 130 euro/MWh, Ungaria 126 euro/MWh, Croația 108 euro/MWh și Polonia 107 euro/MWh. În schimb, prețurile din Franța sunt de 55 euro/MWh, iar din Germania de 81 euro/MWh.
România continuă să conducă în clasamentul celor mai scumpe piețe de energie din Europa, cu o medie zilnică a prețului energiei spot de 138,17 euro/MWh. Grecia și Bulgaria urmează cu medii de aproape 133,88 euro/MWh.
Recent, ministrul energiei din Grecia, Theodore Skylakakis, a criticat funcționarea pieței unificate a energiei electrice din UE pentru sud-estul Europei și a subliniat nevoia de colaborare între România și Bulgaria pentru a găsi soluții la creșterea prețurilor. În timp ce ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, a pus diferența de prețuri pe seama decuplării piețelor de energie, reglementatorul maghiar MEKH a negat existența unei „indisponibilități a unei linii-cheie” și a indicat deficitul de producție de energie eoliană și nucleară din România ca fiind un factor agravant.
România și Ungaria sunt acum principalii exportatori de energie către Ucraina, ale cărei surse de energie ieftină au fost grav afectate de bombardamentele rusești. Aceasta a condus la o lipsă de energie regenerabilă din Occident și la un deficit de energie ucraineană, care în trecut era un exportator net în perioadele de cerere ridicată.
sursă: activenews.ro
