În timp ce liderul AUR își cheamă adepții „la luptă” împotriva a ceea ce numește o dictatură, stenogramele depuse de procurori la dosarul de înșelăciune al lui Călin Georgescu scot la iveală o realitate complet diferită: fostul candidat prezidențial îl considera pe George Simion o piesă a „sistemului” pe care susținea că vrea să îl distrugă, făcând în paralel demersuri intense pentru a se adăposti în Italia.
Ancheta DIICOT care a dus la reținerea lui Călin Georgescu și a partenerului său de afaceri, constănțeanul Ionel Rusen, dezvăluie detalii neașteptate despre jocurile de culise din spatele discursului public al fostului candidat pro-rus la scrutinul prezidențial din noiembrie 2024. Documentele din propunerea de arestare preventivă consemnează interceptări în care Georgescu își expunea strategia politică și planurile de retragere peste hotare.
Într-o convorbire purtată pe 27 mai 2025, Georgescu îi mărturisea lui Rusen că adevăratul său obiectiv a fost demantelarea întregii clase politice, nominalizându-l direct chiar pe cel care astăzi îi ia apărarea în spațiul public:
Călin Georgescu: „Deci acuma pot să-ți spun, că nu puteam să-ți zic. Misiunea mea a fost să-i deconspir tot. Tot sistemul! Inclusiv pe Simion (n.n. Simion George) la final.”
Ionel Rusen: „Da?”
Călin Georgescu: „(n.n. neinteligibil). Acuma când se intră (n.n. neinteligibil). Toți s-au devoalat.”
Călin Georgescu: „Toți sunt gata! Eu am preluat tot. Eu am poporul în spate și toți s-au devoalat. Toți! Toate partidele politice.”
Ionel Rusen: „Tu zici că mai avem vreo șansă, Călin, să (n.n. neinteligibil)?”
Călin Georgescu: „Bineînțeles! Tocmai șansa este…”
Refugiul din Toscana: vilă de lux și azil politic
Pe lângă aceste planuri politice, anchetatorii arată că Georgescu își pregătea o ieșire strategică din țară. Conform documentelor din dosar, el nu a încercat să părăsească România în zorii perchezițiilor, însă făcea pași concreți pentru a se stabili în Italia de îndată ce ar fi scăpat de controlul judiciar. Scopul urmărit era plasarea sub jurisdicția italiană, apreciată ca fiind considerabil mai permisivă, și obținerea azilului politic atât pentru el, cât și pentru apropiații săi.
În acest sens, Georgescu căuta să achiziționeze o proprietate estimată la un milion de euro în regiunea Toscana, solicitând insistent ca imobilul să dispună inclusiv de dependințe separate pentru personalul de serviciu.
„Sintetizând, prin raportate la afirmațiile inculpatului Georgescu Călin, că trebuie să efectueze demersuri pentru obținerea azilului politic în Italia, atât pentru el, cât și „pentru băieții ăștia ai mei”, referindu-se inclusiv la inculpatul Rusen Ionel, putem concluziona că, acesta a făcut pregătiri pentru a se sustrage de la urmărire penală sau de la judecată, intenționând să identifice, prin inculpatul Rusen Ionel, și să achiziționeze, indiferent de costuri, un imobil pe teritoriul Italiei, pentru a putea intra „sub incidența legii italiene” și astfel va fi „securizat”, și, în concret, menționând că dorește un imobil care să îndeplinească o serie de cerințe indicate de acesta, respectiv un imobil prevăzut cu anexă destinată „servitorilor””Referat DIICOT
Tatonări la nivel înalt: Matteo Salvini și Roberto Vannacci
Dosarul indică faptul că echipa lui Georgescu a încercat să obțină susținere și din partea unor figuri marcante ale politicii italiene. Cu câteva zile înainte de discuția privind sistemul, pe 22 mai 2025, Rusen îl informa pe Georgescu despre contactele sale cu Matteo Salvini. Politicianul italian ar fi declinat transmiterea unui mesaj nominal de susținere, dar ar fi fost de acord să afirme public că democrația din România s-a prăbușit.
În aceeași interceptare, Georgescu a cerut discreție totală în legătură cu demersurile făcute pentru a ajunge la europarlamentarul italian Roberto Vannacci, prin intermediul unui cetățean român identificat drept Stăneșel. Rusen a menționat în context că respectivul intermediar și tatăl acestuia se poziționează, la rândul lor, împotriva lui George Simion.
Simion mobilizează strada, în timp ce instanța deliberează
În pofida faptului că era considerat de Georgescu o țintă a deconspirării, George Simion a sărit public în apărarea acestuia imediat după ce DIICOT l-a reținut. Liderul AUR a catalogat România drept o dictatură și și-a chemat susținătorii la acțiune:
„Nu cedăm la presiunile astea, nu reușesc să ne doboare. Vom rămâne alături de domnul Călin Georgescu. Așa că, fraților, faceți tot ce ține de voi, fiecare acolo unde sunteți, mișcați-vă”, a fost apelul transmis de Simion, încheiat cu îndemnul „La luptă!”.
Marți dimineață, la Tribunalul București, zeci de adepți ai lui Georgescu s-au adunat pe treptele instituției, organizând transmisiuni în direct pe TikTok și scandând mesaje prin care susțineau că este nevinovat. Judecătorul Vlad Andriescu a primit sarcina de a analiza solicitarea procurorilor privind arestarea preventivă pentru 30 de zile.
Frauda de peste 1,1 milioane de euro cercetată de DIICOT
Acuzațiile care stau la baza mandatelor de reținere vizează un dosar investigat de procurorii antimafia pe parcursul a doi ani. Faptele privesc constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune în formă continuată, cu consecințe deosebit de grave.
Conform anchetatorilor, Georgescu ar fi condus acest grup format în septembrie 2021 împreună cu Ionel Rusen și cu cetățeanul italian Massimiliano Arena. Schema consta în atragerea oamenilor de afaceri români prin promisiunea acordării unor linii substanțiale de finanțare externă.
Victima identificată în dosar este Răzvan Leu, un om de afaceri din Buzău. Acesta a fost convins să vireze suma de 1.102.500 de euro drept garanție pentru facilitarea unui credit care ar fi trebuit să crească de la 6 milioane la 15 milioane de euro. În realitate, împrumutul nu a mai fost acordat, iar sumele transferate nu au mai fost recuperate. În cadrul aceleiași cauze, anchetatorii verifică și tranzacții bănești primite de la cetățeni ruși.
Procurorii au subliniat că manevrele de pregătire a plecării în Italia justifică arestarea preventivă, existând riscul real de sustragere de la răspunderea penală. Pe tot parcursul procesului penal, probele rămân să fie evaluate de judecători, persoanele vizate beneficiind de prezumția de nevinovăție.
sursă: comisarul.ro
