Autor: Aurel Badea
Cum rezolvă comisia economică a lui Ionas criza energetică cu becul stins și talibanii la masă, sau despre cum o țară fără energie electrică suficientă găsește resurse pentru a primi delegații internaționale, iar comisia economică din parlament se dovedește a fi mai pricepută la dividende personale decât la megawați.
Seara de 4 august 2026. Republica Moldova intră în intervalul orar 21:00–23:00 cu un deficit comercial de energie electrică de 74 MWh, urmat de 56 MWh. Moldelectrica anunță că va apela la „mecanisme de energie de avarie”. Autoritățile roagă populația: stingeți luminile, amânați mașinile de spălat, reduceți aerul condiționat, evitați lifturile.
Este, conform limbajului de lemn de la Chișinău, o „situație de criză gestionată”. Conform limbajului realist de pe stradă: este un eșec.
Și în acest eșec, ca într-un spectacol bine regizat, apare din nou trinomul care conduce destinele Republicii Moldova: Maia Sandu – președinta care „analizează scenarii pesimiste”, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – mașinăria de guvernare care promite integrare europeană, dar livrează blackout-uri, și Ilie Ionas – deputat PAS, secretar al Comisiei pentru economie, buget și finanțe, adică omul care, teoretic, ar trebui să aibă soluții economice pentru astfel de crize.
Să le luăm pe rând. Pentru că fiecare, în felul său, contribuie cu iscusință la acest dezastru.
Maia Sandu: Președinta analizelor și a apelurilor
Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a anunțat că autoritățile „analizează un scenariu pesimist” pentru criza energetică. Analizează. Pesimist. Adică, în termeni concreți, nu face nimic, dar o face grav.
În timp ce sistemul energetic al țării se apropie de colaps în orele de vârf, președinta se mulțumește să constate. Nu vedem ordonanțe de urgență pentru alocarea de fonduri suplimentare în energie. Nu vedem convocarea Consiliului Suprem de Securitate pentru declararea stării de urgență energetică. Nu vedem presiune politică asupra Comisiei pentru economie, buget și finanțe – aceeași comisie secretariată de Ionas – pentru a debloca finanțări.
Vedem, în schimb, apeluri la cetățeni să stingă becul. Pentru că, în viziunea trinomului, soluția la o criză structurală de energie este… voluntarismul civic. Dacă fiecare moldovean stinge un bec, spun ei, salvăm sistemul. Logica aceasta ar fi amuzantă, dacă n-ar fi tragică: în loc să investească în capacități de producție, stocare sau interconexiuni noi cu România (cum ar fi liniile Strășeni–Gutinaș sau Bălți–Suceava, promise și amânate), guvernarea PAS preferă să transfere responsabilitatea de la instituții la cetățeni.
Maia Sandu analizează. Poporul stinge becul. Iar trinomul supraviețuiește încă unei zile.
PAS: Partidul care guvernează cu… întunericul
Partidul Acțiune și Solidaritate, aflat la guvernare, are toate pârghiile. Are majoritatea în parlament. Are guvernul. Are președinția. Are, teoretic, voința politică pentru reforme.
Ce a livrat în criza energetică?
O delegație a Ministerului Agriculturii din Afganistan – condusă de viceministrul Sadr Azam Osmani, aflat sub autoritatea talibanilor – se află în vizită oficială la Chișinău între 4 și 7 august 2026. Vizită oficială. Cu invitații. Cu vize. Cu discuții despre „cooperare practică și tehnică” în agricultură, protecția plantelor și tehnologii moderne.
Adică, în timp ce Moldelectrica caută disperată megawați pe piața regională, Ministerul Agriculturii de la Chișinău găsește resurse pentru a primi talibani. În timp ce spitalele și instituțiile de urgență sunt pregătite pentru eventuale întreruperi, guvernul PAS găsește timp pentru protocol diplomatic cu un regim nerecunoscut internațional.
MAE de la Chișinău a reacționat stânjenit: „Nu vor avea loc întrevederi bilaterale sau contacte oficiale”. Dar a confirmat că „a dispus verificarea circumstanțelor în care au fost emise invitația și vizele”. Adică: nu știm cine i-a chemat, dar sunt aici și îi găzduim. Secretarul de stat Vasile Șalaru a explicat, cu o naivitate care frizează geniul: „unii agenți economici din R. Moldova aveau nevoie pentru ca ei să vină și să se întâlnească”.
Agenți economici care, probabil, au generatoare. Sau, poate, afaceri cu lumânări.
Ironia supremă: Republica Moldova nici măcar nu are un ministru al Agriculturii. Radu Musteață a demisionat la două zile după învestire, pe 24 iulie 2026, și nu a fost înlocuit. Deci talibanii au venit să discute cu… nimeni. Sau cu un secretar de stat care, în loc să se ocupe de criza energetică, se ocupă de oaspeți din Kabul.
Acesta este PAS-ul: găsește resurse pentru talibani, dar nu și pentru energia electrică a cetățenilor.
Ilie Ionas: Isusința comisiei economice
Și acum, piesa de rezistență a trinomului: Ilie Ionas, deputat PAS, secretar al Comisiei pentru economie, buget și finanțe din parlamentul Republicii Moldova.
Comisia pe care o secretarizează este, conform regulamentului, „responsabilă de asigurarea cadrului legal privind politica dezvoltării durabile și politica asigurării creșterii economice”. Creștere economică care, în seara de 4 august, se traduce prin: stinge becul, că nu avem curent.
Dar să nu fim nedrepți. Poate domnul Ionas este preocupat de probleme mai mari. De probleme… personale.
Conform declarațiilor de avere și profilului de integritate realizat de MoldovaCurata.md, Ilie Ionas este un om de afaceri prosper. Foarte prosper. Are case cumpărate în Marea Britanie cu 1,8 milioane de lire sterline. Are trei apartamente în Emiratele Arabe Unite, în valoare totală de circa 9,3 milioane de lei moldovenești. Are venituri din dividende de 167.000 de lire sterline și încasează chirie dintr-o casă în UK de 2,5 milioane de lei.
Adică, domnul Ionas știe ce înseamnă să faci bani. Știe ce înseamnă să investești. Știe ce înseamnă să diversifici activele internațional.
Doar că, aparent, această iscusință financiară nu se extinde și la… energia Republicii Moldova.
În timp ce țara are nevoie de investiții în capacități energetice, de deblocarea fondurilor pentru interconexiuni, de măsuri fiscale pentru stimularea producției interne, domnul Ionas, secretar al comisiei economice, livrează… tăcere. Sau, cel mult, voturi alături de majoritatea PAS pentru a menține un status quo care aduce blackout-uri.
Isusința lui Ionas în a rezolva problemele țării se manifestă, de fapt, în a rezolva problemele proprii. Iar când vine vorba de megawați, de bugete, de investiții strategice, comisia economică a trinomului se dovedește a fi o instituție de… analiză a dividendelor personale, nu a celor naționale.
Testul de iscusință: Rezultatul
Să recapitulăm. Avem o criză energetică reală: deficit de 74+56 MWh, mecanisme de avarie activate, apeluri la reducerea consumului, industrie oprită voluntar (în România vecină), risc de întreruperi.
Cum răspunde trinomul Maia–PAS–Ionas?
Maia Sandu analizează scenarii pesimiste. Nu ia decizii, nu alocă resurse, nu convoacă instituții. Doar… analizează.
PAS găzduiește delegații afgane, emite vize pentru talibani, organizează ședințe de cooperare agricolă, dar nu găsește bani sau soluții pentru energie. Transferă responsabilitatea către cetățeni: voi stingeți becul, noi primim oaspeți.
Ilie Ionas, secretar al comisiei economice, deține active internaționale de milioane, dar comisia sa nu propune măsuri economice concrete pentru criza energetică. Nu vedem un proiect de lege pentru fonduri de urgență în energie. Nu vedem o alocare bugetară pentru interconexiuni. Nu vedem o inițiativă pentru stimularea producției interne. Vedem doar… iscusința personală de a acumula avere.
Acesta este testul de iscusință al trinomului. Și rezultatul este clar: picat cu brio.
Epilog: Ce aduc talibanii în plus
Poate că, totuși, delegația afgană aduce ceva util. Talibanii, la urma urmei, au experiență vastă în a gestiona țări fără infrastructură energetică funcțională. Poate discuțiile secrete cu Ionas și comisia economică vizează, de fapt:
• Cum să supraviețuiești fără rețea electrică stabilă (lecție afgană, aplicabilă imediat în Moldova);
• Cum să conduci o economie sub embargo și sancțiuni (experiență talibană, relevantă pentru o țară care importă energie la prețuri de vârf);
• Cum să produci energie cu resurse locale (Afganistanul are hidrocentrale mici; Moldova are… vânt și soare, dar le ignoră).
Sau, poate, cooperarea în „protecția plantelor” este o metaforă pentru modul în care trinomul protejează propriile interese, lăsând țara în beznă.
Concluzie
În orice democrație funcțională, o criză energetică de asemenea amploare ar duce la demisii, la audieri parlamentare, la planuri de investiții de urgență. În Republica Moldova, sub trinomul Maia–PAS–Ionas, criza se traduce prin:
1. Apeluri la cetățeni să facă economie, de parcă ei ar fi cauza deficitului;
2. Mecanisme de avarie care maschează lipsa de planificare strategică;
3. Delegații internaționale din țări aflate sub sancțiuni, primite cu vize și ospitalitate, în timp ce sistemul energetic național se prăbușește;
4. Comisii economice conduse de oameni cu averi internaționale, care nu reușesc să aloce un leu în plus pentru energie.
Isusința trinomului se dovedește, încă o dată, a fi o iscusință a supraviețuirii politice, nu a rezolvării problemelor naționale. Iar cetățenii Republicii Moldova sunt îndemnați, în această seară, să „asigure surse alternative de iluminat” și să „evite utilizarea echipamentelor electrice în condiții de risc”.
Adică, pe înțelesul tuturor: aprindeți lumânarea, trinomul are alte priorități. Și, dacă auziți pași pe scări, nu vă speriați. S-ar putea să fie talibanii care vin să predea cursul de supraviețuire fără curent electric.
P.S. MAE de la Chișinău a transmis că „Republica Moldova respectă cu strictețe regimurile internaționale de sancțiuni și nu recunoaște guvernarea talibană”. Dar le-a dat vize. Și le-a oferit aer condiționat. În timp ce cetățenii moldoveni sunt îndemnați să-și oprească aparatele de aer condiționat.
Aceasta este, probabil, noua definiție a „solidarității europene”: noi facem economie, oaspeții fac business.
