Administrația președintelui american Donald Trump încearcă să obțină reluarea rapidă a livrărilor de gaze naturale rusești către Europa prin conductele care traversează teritoriul Ucrainei, ca parte a negocierilor pentru un armistițiu energetic între Moscova și Kiev înaintea iernii. Planul, care ar putea implica intermediari americani și ar genera venituri pentru investitorii din SUA, întâmpină însă o opoziție puternică în capitalele europene, relatează The Wall Street Journal (WSJ), citând oficiali americani, europeni și ucraineni.
Potrivit publicației, propunerea a fost prezentată de emisarii americani Jared Kushner și Steve Witkoff în timpul vizitelor efectuate la Moscova și Kiev în luna septembrie. Aceasta prevede reluarea exporturilor de gaze rusești către Europa prin intermediul unei companii americane, într-o formulă care ar permite ocolirea restricțiilor europene și ar putea crea oportunități profitabile pentru investitorii din Statele Unite.
Negociatorii americani consideră că revenirea Rusiei pe piața europeană a gazelor ar putea reprezenta un stimulent economic suficient de puternic pentru ca președintele Vladimir Putin să accepte încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice ucrainene.
În același timp, reluarea tranzitului prin rețeaua de conducte construită în perioada sovietică, care leagă zăcămintele din Siberia de Europa, ar aduce Ucrainei venituri importante din taxele de tranzit.
Un înalt oficial american a declarat pentru WSJ că Washingtonul a propus ca veniturile obținute de Rusia din vânzarea gazelor către Europa să fie depuse într-un cont special, administrat de o parte terță. Mecanismul ar urma să împiedice Kremlinul să utilizeze aceste fonduri pentru finanțarea războiului împotriva Ucrainei.
Administrația Trump încearcă să convingă liderii europeni că reluarea importurilor de gaze rusești ar putea contribui la reducerea prețurilor energiei, într-un moment în care continentul se pregătește pentru iarnă cu rezerve de gaze mai mici decât în anii precedenți.
Propunerea americană se lovește însă de opoziția Uniunii Europene, care a adoptat legislația necesară pentru eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești până la sfârșitul anului 2027.
Liderii principalelor state europene au transmis că nu intenționează să revină la dependența energetică de Rusia, considerată în prezent principala amenințare strategică la adresa securității continentului.
Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, a declarat anterior că interdicția privind importurile de gaze rusești ar trebui să fie permanentă, chiar și în eventualitatea încheierii unui acord de pace.
„Cu siguranță nu aș avea încredere în Rusia, chiar dacă mâine ar fi pace, ceea ce sperăm cu toții”, a afirmat oficialul european.
Potrivit WSJ, un înalt oficial din nordul Europei a declarat că reluarea achizițiilor de gaze rusești contravine principiilor pe care se bazează politica europeană. Un alt reprezentant al unui stat european important a comparat ideea cu politica de conciliere a fostului premier britanic Neville Chamberlain față de Germania nazistă.
Planul american a fost suspendat temporar în luna octombrie, după ce Ucraina a încetat unilateral atacurile asupra rafinăriilor rusești, în urma presiunilor exercitate de Donald Trump.
Timp de aproape două săptămâni, Kievul nu a mai atacat rafinăriile din Rusia, în timp ce Moscova a continuat bombardamentele asupra infrastructurii energetice ucrainene și a început să livreze motorină către Statele Unite.
Ucraina și-a reluat însă vineri campania de atacuri asupra infrastructurii petroliere rusești, vizând trei rafinării importante în decurs de trei zile.
Această evoluție a determinat Washingtonul să intensifice eforturile pentru obținerea unui armistițiu energetic mai amplu, înaintea negocierilor trilaterale dintre SUA, Rusia și Ucraina, planificate pentru mijlocul lunii noiembrie, la Abu Dhabi.
Potrivit WSJ, infrastructura de transport al gazelor prin Ucraina ar putea fi repusă în funcțiune aproape imediat. Conductele sunt conectate la rețelele din Slovacia, Austria și Germania, iar tranzitul gazelor rusești prin Ucraina a continuat până în ianuarie 2025, când acordul dintre Kiev și Moscova a expirat.
În schimb, reluarea livrărilor prin gazoductele Nord Stream, avariate în exploziile din septembrie 2022, ar necesita lucrări complexe și depășirea unor obstacole politice și juridice semnificative.
În prezent, aproximativ 11% din gazele naturale consumate în Europa provin din Rusia, comparativ cu 45% înaintea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina. Gazele naturale lichefiate americane reprezintă aproximativ 30% din consumul european.
Totodată, conflictul dintre SUA și Iran a provocat noi perturbări pe piețele energetice, iar livrările de gaze naturale lichefiate din Qatar rămân blocate în Golful Persic. Potrivit datelor europene citate de WSJ, războiul a generat costuri energetice suplimentare de aproximativ 100 de miliarde de euro pentru Europa.
Depozitele subterane de gaze ale continentului sunt umplute în proporție de aproximativ 75%, sub media ultimilor nouă ani pentru această perioadă.
Diplomații consultați de publicația americană consideră că opoziția statelor europene față de reluarea importurilor de gaze rusești ar putea fi mai ușor de depășit dacă Ucraina ar susține public această inițiativă în schimbul unui armistițiu care să împiedice distrugerea infrastructurii sale energetice.
Situația este cu atât mai gravă cu cât Ucraina și-a epuizat capacitățile de apărare antiaeriană, iar Statele Unite au restricționat livrările de rachete interceptoare pentru sistemele Patriot, pe fondul unui deficit global provocat de războiul cu Iranul.
sursă: ziua.md
