Iliana Iotova a câștigat prezidențialele promițând să fie o „președintă a păcii”. Campania electorală a arătat cât de divizați sunt bulgarii în privința războiului din Ucraina și a atacurilor cu drone din Marea Neagră.
„Alegem între război și pace”, le-a spus alegătorilor premierul bulgar Rumen Radev înaintea turului al doilea al alegerilor prezidențiale de duminică, disputat între președinta în exercițiu Iliana Iotova, care se opune ajutorului militar pentru Ucraina și favorizează dialogul cu Rusia, și fostul premier interimar Andrei Ghiurov, considerat ferm pro-european și pro-ucrainean.
Prin aceste cuvinte, a devenit clar că scrutinul decisiv de duminică se transformase într-un fel de referendum privind politica externă a țării și poziția sa față de războiul din Ucraina.
Acum, după publicarea rezultatelor oficiale și confirmarea faptului că Iliana Iotova a câștigat alegerile categoric, cu 57,6% din voturi față de 39,5% pentru Ghiurov, Radev susține că bulgarii au ales pacea.
Dar este oare totul atât de simplu?
Surpriza din primul tur
Când campania pentru alegerile prezidențiale din Bulgaria a început, pe 25 septembrie, rezultatul părea lipsit de suspans: Iliana Iotova conducea clar în sondaje, cu 44,5% din intențiile de vot. Principalul său rival, Ghiurov, era mult în urmă, cu 26,1%.
Iotova era susținută atât de premier, cât și de partidul de guvernământ Bulgaria Progresistă, care obținuse majoritatea absolută la alegerile parlamentare din 19 aprilie.
Însă primul tur s-a dovedit mult mai strâns decât se anticipase.
Iotova a obținut 34,8% din voturi, iar Ghiurov a urmat-o îndeaproape cu 31,95%, ceea ce a făcut necesară organizarea unui tur doi.
Victorie categorică, diviziune evidentă
Deși Iotova a câștigat convingător turul al doilea, atât campania, cât și rezultatul au arătat că electoratul bulgar este divizat.
Această divizare este atât generațională, cât și geografică, explică Dimitar Ganev, sociolog și politolog la agenția de cercetare electorală și de piață Trend.
„Alegătorii mai tineri, între 18 și 40 de ani, îl preferă pe Ghiurov. Cei de peste 40 de ani tind să o prefere pe Iotova”, a declarat Ganev pentru DW. „De asemenea, se pare că Ghiurov s-a impus în capitala Sofia. În orașele regionale mai mici, în alte localități și în sate, Iotova domină categoric”, a spus el.
„Președinta păcii”
Această divizare a fost vizibilă și în timpul campaniei.
În timp ce Andrei Ghiurov și-a bazat în principal campania pe rețelele sociale, Iotova a ales să se adreseze mai ales susținătorilor Bulgariei Progresiste în întâlniri desfășurate cu public restrâns.
La astfel de evenimente, războiul din Ucraina a fost constant printre temele principale.
„Atât timp cât voi fi președintă și dacă îmi veți acorda încrederea voastră, niciun soldat bulgar nu va merge în Ucraina”, a declarat Iotova la un miting electoral pe 6 octombrie, deși, potrivit Constituției Bulgariei, numai parlamentul, nu președintele, are autoritatea de a trimite trupe în străinătate sau de a declara război.
Pe tot parcursul campaniei, ea și-a descris adversarii drept „instigatori la război” și s-a prezentat drept „președinta păcii”.
„Am câștigat pentru că am vorbit oamenilor despre venituri și despre pace”, a afirmat Iotova după alegeri.
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei, temă majoră a campaniei
În această privință, ea seamănă cu premierul Rumen Radev.
Când vine vorba despre Ucraina, Radev vorbește frecvent despre necesitatea păcii și evită să numească Rusia „agresor”. Atât Radev, cât și Iotova se opun ajutorului militar acordat Ucrainei și îi critică pe liderii europeni pentru că nu fac suficiente eforturi pentru a dialoga cu președintele rus Vladimir Putin.
Ghiurov, în schimb, a criticat dur agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
Numit premier interimar de către Iotova în februarie, Ghiurov a semnat în martie un acord de cooperare în domeniul securității cu Ucraina, provocând nemulțumirea atât a lui Iotova, cât și a lui Radev.
Impactul atacurilor cu drone din Marea Neagră
În săptămânile dinaintea alegerilor, mai multe nave din Marea Neagră au fost lovite de drone în apropierea coastelor Bulgariei.
Consiliul European a criticat Rusia pentru escaladare, iar Parlamentul European a cerut Uniunii Europene și statelor membre „să ia în considerare desfășurarea unei operațiuni navale a UE” în zonă.
Premierul Radev a fost însă mai rezervat. El s-a limitat la convocarea ambasadorului Rusiei pentru discuții și a declarat că „logica sugerează că rezultatul” atacurilor din Marea Neagră „este în avantajul Federației Ruse”.
Cu doar câteva zile înainte de turul al doilea, el a remarcat că „două nave au fost lovite și scufundate în apele teritoriale ale României”, după ce România atribuise Rusiei responsabilitatea pentru atacurile din Marea Neagră.
„Mulți oameni cred că, odată identificat agresorul, atacurile vor înceta”, a spus el, minimalizând responsabilitatea Kremlinului. Declarațiile sale au stârnit critici din partea politicienilor și a presei din România.
Nici Iotova nu a indicat Rusia drept autor al atacurilor. În schimb, în campanie, ea a declarat că nu dorește să vadă „steaguri străine în Bulgaria”, o referire clară la steagul ucrainean, afișat la mai multe instituții din țară ca semn de solidaritate cu Ucraina.
Cum au votat ceilalți alegători
Majoritatea partidelor de opoziție, inclusiv formațiunea conservatoare de dreapta GERB, condusă de fostul premier Boyko Borisov, au refuzat să desemneze un candidat la președinție. Acesta este unul dintre motivele pentru care prezența la vot de duminică a fost sub 30%.
În primul tur, candidatul pro-rus Kostadin Kostadinov, din partidul naționalist Vazrazhdane („Renașterea”), s-a clasat pe locul al treilea cu 12,5% din voturi. Potrivit lui Dimitar Ganev, aproximativ 70% dintre alegătorii Vazrazhdane au susținut-o pe Iotova în turul doi.
Pentru a le câștiga sprijinul, Iotova s-a adresat direct electoratului pro-rus.
„Rusia nu este în niciun caz un dușman al Bulgariei”, a declarat ea într-un podcast cu două zile înainte de turul decisiv, adăugând: „Rusia face parte din istoria noastră și sper foarte mult că va fi un factor-cheie în viitoarea arhitectură de securitate a Europei, inclusiv pentru noi.”
Alegeri în Bulgaria: resetare sau aprofundarea crizei?
În zilele dinaintea votului, unii dintre susținătorii săi au început să afirme că opoziția pregătește un „Maidan”, referindu-se la revoluția ucraineană din 2014 care a dus la înlăturarea președintelui Viktor Ianukovici, apropiat de Moscova.
„Toți acoliții lui Ghiurov vorbesc deschis despre proteste inevitabile. Folosesc orele de maximă audiență pentru a pregăti un Maidan. Fiecare dintre ei”, a scris pe Facebook Sonia Momchilova, desemnată de Radev în organismul de reglementare a mass-media, în ziua alegerilor.
Afirmații similare au fost făcute și de fostul premier ungar Viktor Orbán și de fostul președinte sârb Aleksandar Vučić înaintea alegerilor din acest an din țările lor.
Bulgaria în UE și NATO
„Această afirmație potrivit căreia doamna Iotova va fi o președintă a păcii este direct legată de alimentarea fricii de război”, a declarat fostul ministru al Apărării Todor Tagarev, care a făcut parte din comitetul ce l-a nominalizat pe Andrei Ghiurov la președinție. „Bulgaria va avea o poziție mult mai slabă în Europa și în NATO sub conducerea ei”, a spus el într-un interviu televizat.
Dimitar Ganev, în schimb, nu vede niciun pericol pentru angajamentele Bulgariei față de UE și NATO.
„Peste două treimi dintre bulgari nu pun la îndoială orientarea geopolitică a țării, iar aproximativ două treimi au o atitudine pozitivă față de Uniunea Europeană”, a declarat el pentru DW.
Totuși, pozițiile lui Radev și Iotova, pe care mulți le consideră ambivalente, au mobilizat atât electoratul proeuropean, cât și pe cel eurosceptic, care, potrivit lui Ganev, reprezintă aproximativ o treime din populația țării.
Potrivit premierului Rumen Radev și președintei Iliana Iotova, poporul bulgar ar fi ales pacea la alegerile prezidențiale. Cu toate acestea, războiul continuă.
sursă: amp.dw.com
