Autor: Oana-Medeea Groza
În cadrul noii emisiuni, „Fără Filtru, cu Jessie Baneș”, moderatoarea Jessie Baneș l-a invitat pe Adrian Severin, doctor în drept și analist politic și geopolitic. Dialogul a abordat și un subiect recent și presant, „Fără Filtru”, anume statutul presei în România anului 2026, când se operează tot mai multe abuzuri asupra entităților media care deranjează factorul politic ori Sistemul ocult de putere. Discuția a pornit de la cazurile flagrante de retragere a licențelor de emisie ale postului Realitatea Plus și radioului GOLD FM, de către CNA, decizie revocată de Curtea de Apel București în cazul GOLD FM.
Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a decis, săptămâna trecută, retragerea licenței Gold FM, declanșând un val de reacții critice privind libertatea de exprimare și rolul instituției în spațiul public. În deschiderea emisiunii „Fără Filtru”, moderatoarea Jessie Baneș a afirmat că România traversează „un moment de cotitură pentru democrație și pentru libertatea de exprimare”, subliniind că „vocea noastră, a celor care gândim altfel, încearcă să fie redusă la tăcere”. Invitatul ediției, fostul Ministru de Externe și al Reformei, Adrian Severin, a criticat dur decizia CNA, amintind că instituția a fost creată în anii ’90 cu un scop exact opus celui pe care îl servește astăzi. El a declarat că „CNA-ul era făcut pentru demonopolizarea audiovizualului… nu pentru suprimarea libertății, cum a ajuns să facă acum”, subliniind că situația actuală este „tristă și înspăimântătoare”.
Adrian Severin a afirmat că măsura împotriva Gold FM reprezintă un abuz și un semn al degradării climatului democratic: „Astăzi nu mai putem să vorbim despre ce se întâmplă la vârful puterii din România pentru că suntem reduși la tăcere.” Fostul ministru a explicat că, în viziunea sa, instituțiile create după 1990 pentru a garanta libertatea presei au ajuns să fie folosite în sens invers, contribuind la restrângerea pluralismului și la consolidarea unui monopol mediatic: „Instituțiile statului care erau gândite inițial spre a garanta libertatea presei au devenit instituții care cenzurează presa.” S-a ajuns într-un punct în care poporul simte că avea mai multă libertate de exprimare și de gândire mai aproape de momentul dictaturii comuniste și imediat după căderea acesteia decât are acum, când regimurile autoritare par să-și facă simțită prezența din nou, mai mușcătoare și mai exagerate.
„Țin minte dezbaterile pe care le-am avut în 90 legate de libertatea presei. Exista o inerție a vechiului regim și inerția nu era instituțională sau legală, ci psihologică. În mentalitatea oamenilor de atunci, care veniseră să preia frâiele conducerii și ale organizării statului, exista o teamă de libertatea presei. Sigur, ei spuneau că libertatea presei poate să inducă haos, poate să deruteze opinia publicului, etc. Și dacă foarte repede s-a acceptat libertatea presei scrise, pentru că deja erau mai multe ziare în România, erau multe reviste și ziare, deci acolo lucrul a mers repede, însă, în ceea ce privește audio-vizualul, au fost niște rezerve extraordinare. Mai ușor, după aia, a mers cu radio-ul. Cu televiziunea a fost o luptă teribilă, iar eu de fiecare dată am fost pe baricadă de partea presei și a ideii de libertate a presei. Și încetul cu încetul am învins și tocmai pentru ca să nu se producă monopoluri care să pună pumnul în gura unor oameni de presă liberi sau unor instituții de presă, unor vectori de presă liberi, s-a creat CNA-ul. CNA-ul era făcut pentru demonopolizarea audio-vizualului. Și în anii aceia aveam dintr-o dată zeci sute de reviste și de ziare. Aveam din ce în ce mai multe posturi de radio. Și când în fine au existat și ceva bani, au început să se înmulțească posturile de televiziune. Fiecare post avea grupul lui, avea echipa lui și exista o adevărată religie, să spunem, care îi făcea pe oamenii de presă să aducă în emisiunile lor persoane, personalități cu diferite puncte de vedere și aici era frumusețea, ca în fața publicului să se întâlnească oameni cu diferite puncte de vedere și să le exprime liber și să se contrazică între ei.”, a amintit Adrian Severin. Astăzi, nici măcar oamenii din interiorul breslei jurnalistice nu mai dau dovadă de solidaritate între ei, deci așteptările ca politicienii de la putere să apere presa și pluralismul opiniilor sunt aproape nule.
Decizia CNA a reaprins dezbaterea privind limitele reglementării în audiovizual, independența editorială și riscul ca sancțiunile administrative să fie percepute ca instrumente de presiune politică. De altfel, capitalul a omorât concurența, iar ziarele, posturile de radio ori posturile de televiziune au început să fie, încetul cu încetul, cumpărate de potentați economici, de oameni cu bani și cu interese, care au făcut din acești vectori media niște instrumente pentru promovarea intereselor lor comerciale ori economice. Sancțiunile venite din partea Sistemului devin, astfel, o probă, o dovadă a libertății și autenticității anumitor entități media.
Emisiunea „Fără Filtru, cu Jessie Baneș”, moderată de Jessie Baneș, poate fi urmărită în fiecare joi, începând cu ora 18.00, pe canalul de YouTube Fără Filtru cu Jessie Baneș, dar și pe toate platformele Radio Gold FM. Înregistrarea integrală poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România, dar și pe platforma goldtv.ro
