Fațada principală a Palatului Parlamentului va fi iluminată luni seara, timp de două ore, în culorile drapelului Ucrainei, chiar în intervalul în care Ministerul Energiei le-a cerut instituțiilor publice să reducă voluntar consumul de electricitate și a indicat explicit, printre măsurile recomandate, oprirea iluminatului arhitectural și decorativ.
Camera Deputaților a anunțat vineri că fațada principală a Palatului Parlamentului va fi iluminată luni, 24 august, între orele 21:00 și 23:00, în albastru și galben, pentru a marca Ziua Drapelului de Stat al Ucrainei, sărbătorită în 23 august, și Ziua Independenței Ucrainei, din 24 august.
„În aceeași zi, drapelul ucrainean va fi arborat în fața Parlamentului României. Astfel, România își arată solidaritatea cu statul vecin, afectat de războiul declanșat de Federația Rusă împotriva sa”, se arată în anunțul Camerei Deputaților.
Documentul nu precizează care va fi consumul de energie electrică necesar pentru iluminarea fațadei.
Ministerul Energiei: Instituțiile publice să oprească iluminatul arhitectural
Momentul ales pentru iluminarea Palatului Parlamentului vine însă în plină criză energetică și intră chiar în intervalul de vârf pentru care autoritățile au făcut apel la economie.
Pe 6 august, Ministerul Energiei a cerut populației, companiilor, instituțiilor publice și prosumatorilor să reducă voluntar consumul de energie electrică între 19:00 și 23:00, măsura fiind recomandată până la 31 august 2026.
În cazul instituțiilor publice, recomandările oficiale sunt cu atât mai relevante în situația Palatului Parlamentului: Ministerul Energiei a indicat expres, printre măsurile care pot fi luate, „oprirea iluminatului arhitectural și decorativ”, alături de reducerea iluminatului în spațiile neutilizate, oprirea echipamentelor care nu mai sunt necesare după program, limitarea climatizării în spațiile neocupate și reprogramarea activităților administrative mari consumatoare de energie.
Apelul are caracter voluntar, nu reprezintă o interdicție legală pentru instituțiile publice. Ministerul a explicat însă că scopul este reducerea presiunii asupra Sistemului Energetic Național în orele de seară, diminuarea importurilor și evitarea unor măsuri restrictive.
Astfel, iluminarea Palatului Parlamentului între orele 21:00 și 23:00 va avea loc integral în interiorul intervalului de patru ore în care autoritățile cer economisirea energiei.
Criza energetică a fost provocată în principal de seceta severă și de debitele excepțional de mici ale Dunării, care au afectat atât producția hidro, cât și funcționarea Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă.
Transelectrica anunța încă din 5 august că Sistemul Electroenergetic Național funcționează în „condiții dificile”, generate de o secetă pe care compania o caracteriza drept fără precedent din perspectiva operării sistemului. Operatorul național sublinia atunci că măsurile voluntare de consum responsabil au contribuit deja la menținerea echilibrului dintre producție și consum.
Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită și deconectată de la Sistemul Energetic Național în 28 iulie, din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Ulterior, pe 13 august, Nuclearelectrica a început și oprirea controlată a Unității 2, astfel încât România a rămas fără producția celor două reactoare nucleare, cu o putere instalată cumulată de aproximativ 1.400 MW.
Situația hidrologică nu arată deocamdată o revenire rapidă. Potrivit prognozei INHGA publicate pe 17 august, debitul Dunării la intrarea în România urma să scadă de la aproximativ 1.350 de metri cubi pe secundă la 1.300 mc/s, în condițiile în care media multianuală pentru luna august este de 3.900 mc/s.
Guvernul a pregătit inclusiv limitarea consumului marilor companii
Gravitatea situației a determinat Guvernul să aprobe, pe 7 august, un mecanism prin care Dispecerul Energetic Național poate recurge, dacă echilibrul sistemului o impune, la măsuri succesive de intervenție până la 31 august.
Acestea includ utilizarea rezervelor de producție, pornirea unor grupuri aflate în rezervă, reducerea exporturilor și, ca măsură de ultimă instanță, limitarea în tranșe a consumului unor mari consumatori industriali în intervalul 19:00-23:00. Consumatorii casnici nu sunt incluși în acest mecanism.
Înaintea unor asemenea măsuri obligatorii, autoritățile au prevăzut solicitarea de reduceri voluntare. Ministerul Energiei și Transelectrica au precizat că operatorii economici care își pot reprograma activitatea sunt încurajați să mute consumul din orele de seară, când sistemul este cel mai solicitat.
În acest context, decizia de a ilumina arhitectural Palatul Parlamentului între orele 21:00 și 23:00, deși are o motivație simbolică și diplomatică, contrastează cu recomandarea oficială adresată chiar instituțiilor publice de a opri acest tip de iluminat în orele de vârf, cel puțin până la sfârșitul lunii august.
sursă: stiripesurse.ro
