Acum se vede cel mai dureros ce înseamnă să ai politicieni proști la vîrful societății. Un guvern de paie dublat de o armată de Păcălici. Așa am ajuns să avem un PNRR dezlînat, complicat, cu proiecte aberante, cu jaloane nenumărate, aproape imposibil de urmărit. Și miniștri și secretari de stat adunați de peste tot, dintre șoferi, secretare, veri și amante, ong-uri și activiști, funcționari din primării, lipitori de afișe și profesori suplinitori din școli modeste, porniți să-și completeze veniturile pe seama politicii. Figuranți peste tot. Așa pierdem fonduri mari ca la poker, împrumutăm prostește și acceptăm condiții de nesuportat.
Acum se vede cel mai tare ce înseamnă să nu contăm ca stat în nici un fel de negocieri, nici în diplomație și să semnăm tot ce ni se pune în față. Să nu uităm că ne-am încălțat la Cotroceni cu un primar țanțoș, primar molîu de Sibiu, cu un premier aiuristic imprimat într-un atac pe curs și cu un ministru al Fondurilor Europene produs marca Monica Macovei și Alina Mungiu-Pippidi (cu care s-a judecat mai tîrziu). Troica aceasta a băgat țara în șanț și după ea a venit grobianul de Marcel Ciolacu gata să o lase săracă și răsturnată la marginea drumului.
Marea ispravă a lui Klaus Iohannis cu trîmbițatele sale de 80 de miliarde obținute de la Bruxelles pentru România se dovedește a fi o iluzie și o glumă proastă. Pierdem bani de peste tot și împrumutăm prostește ca să ne salvăm. O minciună de sibian fudul obsedat de imagine și propagandă se dovedește pe cifre. El a fost cel care a validat PNRR-ul semnat și de aerianul Florin Vasilică Cîțu de parcă ar fi semnat un raport despre producția de castraveți a județului Ilfov. Troica aceasta de pafariști a pus la cale și a încropit PNRR-ul din roabele cu propuneri venite de pe la ministere și de prin județe. PNRR-ul României n-a avut pregătit nici un proiect de țară. S-au mulțumit cu o adunătură de idei șchioape, de dorințe și propuneri însăilate într-un document validat și trimis al Bruxelles. Cei trei n-au avut nici o idee importantă și n-au fost capabili să folosească oportunitatea PNRR pentru a propune modernizări importante pentru țară.
Au colectat propuneri și au strecurat fonduri de consultanță pentru ciuguleli private și au angajat țara într-o operațiune din care nu știm cum mai iese. Cine a dat Ministerul Fondurilor Europene pe mîna unui ong-ist rebel, aerian și el în materie de proiecte și viziune de dezvoltare ar trebui căutat ca un adevărat diversionist la adresa României. Cristian Ghinea cu tot tupeul și cu toate răspunsurile și explicațiile sale obraznice rămîne responsabil de acest eșec major. Cel care i-a urmat la Investiții și Proiecte Europene, Marcel Boloș, a realizat incoerența și încropeala PNRR-ului asumat de România, dar s-a temut să îl denunțe. A tăcut și a adoptat poziția clasică a funcționarului public preocupat de apărarea postului. Cît privește situația din PNRR, poate trece, poate merge, poate se rezolvă. Și acum, la final, ne dăm de ceasul morții să o scoatem la vopsea, să nu pierdem mai mulți bani din miliardele promise și visate. Și abia apoi să măsurăm amploarea pagubei. Adică să vedem cît trebuie să mai dăm înapoi din ce-am încasat și cît mai trebuie să plătim celor care au muncit la proiecte care n-au mai beneficiat de decontul jaloanelor.
În mod normal, Klaus Iohannis, Florin Cîțu și Cristian Ghinea ar trebui chemați să dea socoteală.
sursă: cotidianulhd.ro
