Autor: Aurel Badea
Mâine, la Curtea de Apel Alba, completul C2 — Achiziții contencios, ora 11:00, se judecă recursul prin care Leviatan Design SRL cere anularea unei decizii care ridică mai multe întrebări decât răspunsuri. Iar întrebările nu vizează doar o procedură de achiziții publice, ci modul în care o comisie militară de evaluare a gestionat aproape jumătate de miliard de lei din banul public, cum Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a validat acea gestionare și de ce doi dintre cei cinci evaluatori au refuzat să semneze aceeași decizie.
Contractul vizează infrastructura zonei operaționale din Cazarma 1833 Câmpia Turzii, execuție Faza II. Procedura, licitație restrânsă offline, a fost inițiată de Ministerul Apărării Naționale prin Unitatea Militară 02444 Sibiu, cu criteriul de atribuire „cel mai bun raport calitate-preț” și o valoare estimată de 446.406.170,84 lei fără TVA, adică aproape 90 de milioane de euro. Câștigătoare a fost desemnată Asocierea CON-A Operations SRL cu UTI Construction and Facility Management SRL, în timp ce Asocierea Leviatan Design SRL cu partenerii săi s-a clasat pe locul doi, iar oferta Asocierii Construcții Erbasu SA cu Concelex SRL și Frasinul SRL a fost respinsă ca neconformă. Toate trei contestatoarele, PORR Construct SRL, Leviatan Design SRL și Erbasu, au sesizat CNSC și toate trei au fost respinse. Pe 26 mai 2026, CNSC a menținut decizia autorității contractante. Pe 10 iunie 2026, Leviatan a formulat recurs la Curtea de Apel Alba, dosarul 380/57/2026 aflându-se acum în stadiu de recurs.
Comisia de evaluare a fost numită prin decizia nr. 49 din 17 martie 2025, modificată prin nr. 131 din 16 iulie 2025, și era compusă din Cpt.ing Mihaela-Mirela Capră ca președintă, alături de Lt.ing Cosmin Copoeru, Slt.ing Lorena Bologa, P.c.c.ing Alin Negură și P.c.c. Alina Ciobănescu ca membri. Procesul-verbal al ședinței de deschidere a ofertelor, încheiat la 7 octombrie 2025, consemnează componența comisiei, dar numerele 4 și 5 lipsesc din tabel, o omisiune care, în context, devine relevantă. Conform art. 131 din HG nr. 395/2016, membrii comisiei care nu sunt de acord cu decizia adoptată de majoritate au obligația de a-și prezenta punctul de vedere în scris, elaborând o notă individuală ce devine anexă la raportul procedurii. CNSC confirmă existența acestor note, dar le tratează ca pe un simplu „vot exprimat în exercitarea atribuțiilor legale”, nu ca pe un avertisment de fond. Întrebarea esențială rămâne fără răspuns: ce anume au contestat cei doi evaluatori? CNSC nu reproduce conținutul notelor. Spune doar că acestea „nu îmbracă forma actului prevăzut de Legea nr. 101/2016” și că solicitarea Leviatan de a le anula este „inadmisibilă”. Însă o notă de dezacord nu este un act contestabil, ci o manifestare a votului. A o ignora înseamnă a ignora faptul că jumătate din comisia de evaluare a avut rezerve, fără ca nimeni să fi întrebat de ce.
CNSC a analizat și validat mai multe clarificări solicitate Asocierii CON-A după deschiderea ofertelor, acceptând în fiecare caz că este vorba despre „completări formale”. În oferta inițială, CON-A nominalizase un „responsabil tehnic cu execuția”, iar prin răspunsul la clarificări nr. 109/05.11.2025 a indicat că aceeași persoană va îndeplini și funcția de „inginer coordonator lucrări instalații pentru construcții”, CNSC considerând că aceasta nu constituie o modificare, invocând lipsa unei interdicții legale de cumul. Formularele F3 și F4, cu liste de cantități pentru instalații electrice, termice, drumuri și poduri, lipseau inițial din oferta financiară și au fost completate tot prin clarificări, CNSC considerând că „valorile ofertate nu au fost modificate”. Detectoarele de azot și flacără, articole noi adăugate prin clarificări, au primit același tratament. Pentru Asocierea Erbasu, situația a evoluat diferit: documentele experților, diplome, CV-uri, dovezi de experiență, lipseau inițial din ofertă și au fost aduse prin clarificări, moment în care CNSC a considerat că aceasta este o „modificare a ofertei”, nu o clarificare, și a respins oferta ca neconformă. Aceeași procedură, două interpretări. CNSC le justifică susținând că la CON-A „informațiile existau inițial în ofertă”, iar la Erbasu „lipseau elemente esențiale și obligatorii”. Numai că dacă formularele F3 și F4 cu prețuri unitare lipseau cu totul, nu e limpede cum „existau informațiile inițial”. Și dacă numele inginerului coordonator nu era menționat, nu e clar cum era „prezent”.
Există și o matematică pe care CNSC nu a verificat-o. Cinci prețuri unitare majore, de la săpături și compactare până la țevi PVC, ar fi fost reduse cu exact 50%, fără ca valoarea totală a ofertei să scadă. Dacă cinci prețuri unitare sunt tăiate la jumătate iar totalul rămâne constant, compensarea trebuie să fie exact egală cu suma eliminată. CNSC nu a verificat această aritmetică și s-a limitat să certifice că „valorile ofertate nu au fost modificate”, fără a explica ce se întâmplă cu prețurile unitare reduse. O astfel de operațiune nu este o clarificare, ci o recompunere a ofertei după deschiderea plicurilor, iar CNSC, care avea obligația de a verifica legalitatea și temeinicia deciziei autorității contractante, a ales să certifice existența actelor, nu și corectitudinea lor.
Mai rămâne și chestiunea unui dublu standard care nu poate fi ignorat. În martie 2026, la Curtea de Apel București, aceeași companie CON-A obținuse eliminarea Leviatan dintr-o licitație medicală invocând tocmai că modificarea ofertei prin clarificări este strict interzisă. Două luni mai târziu, la Câmpia Turzii, CON-A aplica exact tactica pe care o condamnase în primăvară și primea 100 de puncte. CNSC nu menționează acest precedent, nu analizează contradicția și nu explică de ce aceeași entitate poate pretinde reguli opuse în funcție de poziția pe care o ocupă în procedură.
Întrebările rămân deschise pentru mai multe instituții. Comisia de evaluare a Unității Militare 02444 Sibiu a gestionat 446 milioane de lei, iar art. 297 și 298 din Codul penal incriminează atât folosirea funcției în scopul obținerii de foloase necuvenite, cât și îndeplinirea în mod defectuos a unui act ce intră în îndatoririle de serviciu. Când o comisie acceptă rescrierea ofertei după deschiderea plicurilor, când jumătate din membrii săi semnează note de dezacord și când aceleași fapte sunt tratate diferit pentru ofertanți diferiți, sesizarea Parchetului Militar rămâne o cale legală pentru a obține un răspuns la întrebarea dacă este vorba despre interpretare sau despre altceva. Mâine, completul C2 de la Curtea de Apel Alba va judeca recursul Leviatan și va trebui să decidă dacă verifică matematica compensării, dacă tratează notele de dezacord ca avertisment de fond sau ca simplu vot minoritar și dacă constată că aceeași lege nu poate fi elastică pentru unii și rigidă pentru alții. Dacă există presiuni asupra instanței, CSM este instituția care trebuie să le verifice, nu presa și nu cetățeanul.
Într-o țară în care 446 milioane de lei se distribuie prin „clarificări”, în care jumătate din comisia de evaluare semnează note de dezacord fără ca cineva să le citească și în care aceeași companie pretinde reguli opuse în funcție de poziția sa, singura întrebare care rămâne este dacă mai există cineva care să creadă că legea e aceeași pentru toți. Statul român nu mai folosește procedurile pentru a proteja banul public sau securitatea națională, ci ca pe un sistem de ghidaj ascuns. Iar când corupția intră în sânul normalului, ea încetează să mai fie tratată ca o anomalie și devine legea nescrisă a supraviețuirii.
