(transcrierea editorialului vorbit din emisiunea “Ce-i în Gușă, și-n căpușă!”, de la GOLD FM)
Autor: Daria Gușă
Astăzi, se împlinesc exact cinci luni de când România este condusă de un guvern interimar, premier fiind tot Bolojan, deci cinci luni de când în România se discută despre cine va fi succesorul lui Bolojan. Partidele negociază, președintele tot nominalizează, candidații își prezintă echipele și, la sfârșit, constatăm că mai trebuie încercat o dată. Partidele se împiedică, nu reușesc să-și impună oamenii. Nicușor Dan a încercat cu oameni de-ai lui, prima dată cu Eugen Tomac, apoi cu Adrian Veștea, fără succes. Partidele din actuala guvernare, PNL, USR și UDMR, au susținut varianta Siegfried Mureșan, o propunere venită direct de la Factorul Extern din România, anume axa Berlin-Bruxelles, însă nici aceasta nu a funcționat. Ceva lipsește, astfel, din decor, dacă nici partidele din guvernare, nici partidele din opoziție și nici președintele, cu toate relațiile fiecăruia dintre acești actori cu servicii și alte entități naționale și internaționale nu reușesc să numească un premier.
Atunci, cine poate să îl impună pe noul premier? Răspunsul îl dă chiar președintele nostru, Nicușor Dan. Miercurea trecută, la Praga, Nicușor Dan a venit cu o declarație interesantă: „Noi suntem o țară care trăiește pe datorie de mult timp și, trăind pe datorie, nu poate să se joace cu fluxuri financiare, care îi mențin activitatea curentă. Și mesajul pe care l-am primit de la investitorii care împrumută România, bănci, fonduri de pensii și așa mai departe, și care îi asigură funcționarea curentă, a fost: ´NU alegeri anticipate!´.”
BTI: Nicușor Dan care cere voie bancherilor. Cea mai mare gafă a vreunui președinte!
Cu alte cuvinte, finanțatorii au avut o opinie despre întoarcerea românilor la urne, iar președintele a considerat această opinie suficient de importantă încât să o arate drept factor principal în justificarea propriei decizii. Înțelegem, deci, că și în cazul nominalizării unui premier, propunerea va trebui să vină de la, sau să fie aprobată de marile instituții financiare. Deja, în România, nu mai jucăm doar cu interesele externe ale altor state, ca în trecut, cum este normal într-un Occident condus de mediul privat, ci trebuie să ajungem la Marea Finanță Occidentală, care și ea are un cuvânt de zis în alegerile noastre.
Cine sunt acești investitori prin care ne dețin datoria publică? La sfârșitul lui 2025, investitorii nerezidenți dețineau peste jumătate din datoria publică a României. În mai 2026, datoria guvernamentală totală ajunsese la aproximativ 1.200 de miliarde de lei, adică 61,4% din PIB. În spatele categoriei „nerezidenți” există bănci, fonduri și creditori instituționali diferiți. Nu avem vreun clasament public complet al beneficiarilor finali, din care să putem spune că România are vreun singur creditor dominant. Știm, însă, trei nume concrete care apar cu obligațiuni românești semnificative în portofoliile publicate, nume precum: BlackRock, PIMCO și Goldman Sachs. Dintre aceștia trei, obligațiunile BlackRock sunt scadente cel mai curând, în 2029, iar cele de la PIMCO, cel mai târziu, în 2037.
Ca să înțelegem geografia acestor nume, vă zic doar rapid sau vă reamintesc că BlackRock este condus de Larry Fink, copreședinte al Forumului Economic Mondial de la Davos, PIMCO, deși are origini americane, este controlat de grupul german Allianz, iar faimoasa bancă Goldman Sachs l-a numit, în 2016, pe fostul președinte al Comisiei Europene, José Manuel Barroso, președinte neexecutiv al Goldman Sachs International, care se ocupă de partea aceasta cu datoriile suverane. Intermediari în aceste tranzacții cu împrumuturile României sunt din aceeași echipă, anume avem pe JPMorgan, Citi, HSBC, Erste, ING și Raiffeisen. Aceste bănci plasează titlurile către investitori, nu sunt proprietari finali ai datoriei, dar arată și prin ce instituții ajunge România la acești deținători ai fondurilor suverane.
Și aici merită să revenim la portretul candidaților. Printre numele vehiculate înaintea consultărilor sunt Grindeanu, Nazare, Motreanu și Leonardo Badea. Grindeanu vine cu aparatul PSD, Motreanu cu PNL și cu experiența europeană, Badea din conducerea BNR, dar Nazare are un detaliu care îl face relevant pentru această discuție. Anul trecut, anunța întâlniri chiar cu Citi, cu Goldman Sachs și cu JPMorgan și, în aceeași comunicare, menționa împrumuturi sindicalizate cu Bank of America ca aranjori și plasamente private în format de împrumut de 800 de milioane de euro, administrate de Goldman Sachs. Așadar, ar fi o posibilitate agreată de aceste instituții, pentru că prezintă relația cu ele drept una esențială pentru finanțarea țării. Deci, ca un portret-robot de candidat care ar fi pe placul acestor mari instituții financiare, avem o figură cunoscută pentru ele, o figură care nu schimbă angajamentele după învestitură și care poate obține voturile necesare pentru programul financiar promis. Un politician care ar fi dispus și să se certe cu electoratul pentru măsurile bugetare, dar care nu ar fi atât de dispus să se certe cu finanțatorii. Acesta este portretul pe care îl deduc din logica prezentată de Nicușor Dan. Popularitatea în România, astfel, poate fi negociabilă, la fel și popularitatea în cadrul partidelor.
Ca o mică paranteză, trebuie să reamintesc cazul Ucrainei, dacă vorbim de datorie suverană. În 2015, fondul de investiții Franklin Templeton deținea obligațiuni ucrainene de circa 6,5 miliarde de dolari, deci peste o treime din euroobligațiuni, iar apoi, în 2017, grupul de creditori organizat în jurul său controla aproximativ jumătate din titlurile internaționale aflate la negociere. A acceptat, până la urmă, Templeton ștergerea a două zecimi din datorie, obținând însă obligațiuni noi cu dobândă de aproape 8% și dreptul la plăți în cazul redresării economiei. Redresarea din 2023 a generat, prin aceste instrumente, o creanță de 665 de milioane de dolari, în plin război. Ucraina a reușit să o elimine, printr-o nouă negociere, în 2025. Nici astăzi nu știm ce fel de promisiuni sau concesii s-au făcut pentru Franklin Templeton.
În același timp, în 2022, guvernul ucrainean a semnat, la Washington, memorandumul prin care BlackRock urma să consilieze guvernul asupra unei platforme de investiții pentru refacerea țării. Mandatul de consultanță s-a încheiat în 2024, dar vedem că, în luna septembrie, deci luna trecută, reprezentanți BlackRock și Franklin Templeton se aflau din nou la discuțiile lui Zelenski cu marii investitori și din nou se presupune că sunt cei care iau deciziile în locul Ucrainei. Înțelegem astfel că datoriile exagerate și haosul economic sunt echivalente cu o prezență constantă și pe termen lung a marilor finanțatori în procesul de luare a deciziilor al țării.
Fără să mai lungesc, vă spun că, pentru a simboliza influența externă asupra numirilor de astăzi, azi dimineața, a avut loc la Cotroceni o întâlnire între Nicușor Dan și conducerea OMV, în frunte cu Emma Delaney, noul CEO. Grupul are prin OMV Petrom interese strategice în România, inclusiv cu proiectul Neptun Deep, dezvoltat împreună cu Romgaz, și sunt, într-adevăr multe de discutat, dar putem presupune că nu s-au discutat aceste proiecte petroliere, ci, de fapt, s-a discutat anunțul ce va fi făcut, astăzi, referitor la un nou premier. OMV este notoriu pentru faptul că se implică în politica din România și chiar sunt momente în trecut unde am putea spune că chiar OMV-ul a numit miniștrii sau prim-miniștrii. Nicușor Dan ne-a spus că finanțatorii și Factorul Extern nu vor anticipate. La nominalizarea de astăzi ar trebui să aflăm și ce vor exact, sau, mai precis, pe cine vor. Pentru că, de cinci luni, România a primit doar explicații despre motivele pentru care nu poate avea un guvern, iar creditorii par să primească asigurări despre motivele pentru care România va continua să plătească și să se îndatoreze. Iar dacă, pentru Factorul Extern direct de la Bruxelles, este profitabilă menținerea României sub Bolojan într-un haos fără scăpare, pentru Marea Finanță, despre care Nicușor Dan a recunoscut că controlează România, este important doar să ajungem să avem datorii și mai mari. Să vedem, astfel, pe cine vom avea nominalizat în seara aceasta de la Cotroceni.
