În iunie 2026, producătorul chinez de vehicule electrice BYD a confirmat că proiectul său de 1 miliard de dolari pentru construirea unei fabrici de vehicule electrice și hibride plug-in la Manisa, în vestul Turciei, a fost suspendat pe termen nedeterminat. Proiectul, semnat cu mare fast în iulie 2024, în prezența președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan, fusese prezentat drept o investiție de referință. Acesta promitea o capacitate anuală de producție de 150.000 de vehicule, până la 5.000 de locuri de muncă, un centru de cercetare și dezvoltare și începerea producției până la sfârșitul anului 2026. Aproape doi ani mai târziu, construcția nu începuse și nici măcar fundația nu fusese turnată. Vicepreședinta executivă a BYD, Stella Li, a declarat că proiectul din Turcia nu are un calendar de implementare și că prioritatea companiei este fabrica din Szeged, Ungaria.
Decizia a lăsat Ankara într-o poziție politică delicată. Turcia acordase BYD scutiri substanțiale de taxe la import, permițând companiei să vândă zeci de mii de vehicule și să obțină sute de milioane de dolari profit suplimentar.
După acest eșec, Beijingul și-a intensificat ofensiva mediatică și diplomatică în Turcia pentru a repara imaginea afectată a Chinei și pentru a proteja relația bilaterală în ansamblu.
Prăbușirea proiectului de la Manisa
Investiția de la Manisa fusese concepută ca un acord avantajos pentru ambele părți. Pentru Turcia, reprezenta o oportunitate de a deveni un centru regional de producție a vehiculelor electrice și de a atrage primul mare producător auto străin nou intrat pe piață după sfârșitul anilor 1990. Pentru BYD, proiectul oferea o bază de producție care putea beneficia de Uniunea Vamală dintre Turcia și Uniunea Europeană și putea reduce impactul tarifelor mai ridicate impuse de UE asupra vehiculelor electrice fabricate în China. Fabrica era astfel mai mult decât un simplu proiect industrial: era menită să devină nucleul unui lanț de aprovizionare mai amplu, să consolideze poziția Turciei ca exportator și să demonstreze capacitatea Ankarei de a atrage investiții chineze de înaltă valoare în sectorul manufacturier. În practică, însă, acordul s-a destrămat.
La începutul anului 2026, autoritățile turce au suspendat scutirile fiscale acordate BYD din cauza lipsei de progrese. Oficialii Ministerului Industriei și Tehnologiei au susținut că acordul de investiții, inclusiv condițiile, obligațiile și garanțiile sale, rămâne valabil din punct de vedere juridic. De asemenea, au avertizat că BYD ar putea fi obligată să restituie stimulentele primite dacă nu finalizează proiectul.
Controlul parlamentar s-a intensificat, iar parlamentarii din opoziție au subliniat că „nici măcar o singură lopată nu a atins pământul”. Construcția blocată, suspendarea facilităților fiscale și stânjeneala politică tot mai mare au înghețat efectiv proiectul. Această discrepanță a transformat o promisiune industrială într-un test de credibilitate cu puternice implicații politice.
De ce a eșuat proiectul din Turcia
Eșecul a fost rezultatul unei combinații de factori comerciali, de reglementare, economici și politici. Din punct de vedere comercial, strategia BYD s-a orientat decisiv către producția în interiorul Uniunii Europene. Tarifele UE aplicate vehiculelor electrice chineze au făcut ca automobilele asamblate în Turcia să fie mai puțin competitive pe piața europeană decât cele fabricate în interiorul blocului comunitar. Deși Uniunea Vamală a Turciei oferă avantaje importante, aceasta nu conferă același statut și aceeași protecție împotriva tarifelor ca producția într-un stat membru al UE. Stella Li a explicat clar prioritățile BYD în iunie 2026: pe primul loc se află Ungaria, urmată de o a doua fabrică europeană, în timp ce proiectul din Turcia nu are niciun calendar.
Disputele legate de stimulente au accelerat destrămarea acordului. Guvernul turc suspendase tariful suplimentar de 40% aplicat importurilor de vehicule electrice chineze pentru BYD, ca stimulent legat de angajamentul companiei de a construi fabrica. Când investiția nu s-a materializat, aceste privilegii au fost retrase la începutul anului 2026. Scăderea ulterioară a vânzărilor BYD în Turcia a slăbit și mai mult argumentele comerciale pentru menținerea unei prezențe importante în lipsa producției locale. Analiștii au estimat că importurile favorizate fiscal au generat pentru BYD profituri suplimentare cuprinse între 500 de milioane și 1 miliard de dolari. Acest câștig pe termen scurt nu a putut însă compensa avantajele pe termen lung ale producției în interiorul UE, odată ce fabrica din Ungaria va deveni operațională.
Și neîncrederea politică a contribuit la eșec. Relatările din presă au indicat că partea chineză a manifestat prudență din cauza unor cazuri anterioare în care Turcia a anulat contracte importante încheiate cu companii chineze sub presiuni externe.
Între timp, unii oficiali turci s-au plâns că negociatorii chinezi au redeschis termeni deja conveniți și au formulat cerințe suplimentare după ce acordurile păreau finalizate. Aceste percepții concurente privind lipsa de fiabilitate au erodat încrederea de ambele părți. Împreună cu avantajele tarifare și de reglementare mai puternice oferite de producția în interiorul Uniunii Europene, ele au făcut ca proiectul de la Manisa să devină din ce în ce mai puțin atractiv în condițiile existente.
Campania Beijingului de refacere a imaginii
Suspendarea investiției a afectat imaginea Chinei în Turcia și a generat tensiuni diplomatice într-un moment în care Beijingul continua să considere Ankara un partener regional important. Autoritățile chineze au răspuns prin ceea ce observatorii au descris drept o ofensivă propagandistică și o campanie de seducere diplomatică. Ambasada Chinei la Ankara a publicat articole promoționale nesemnate în publicații turce apropiate guvernului. Aceste texte evidențiau cooperarea dintre Partidul Comunist Chinez și Partidul Justiției și Dezvoltării aflat la guvernare în Turcia și promovau cel mai recent volum al lui Xi Jinping, Guvernarea Chinei.
În același timp, Fundația de Prietenie Turcia–China, apropiată statului chinez, a organizat o vizită de opt zile în Xinjiang, cu toate cheltuielile acoperite, pentru un grup selectat de jurnaliști turci. Materialele publicate ulterior s-au concentrat asupra dezvoltării economice, infrastructurii și combaterii terorismului, ignorând în mare măsură preocupările privind drepturile omului.
Beijingul și-a extins, de asemenea, contactele dincolo de partidul aflat la guvernare, cultivând relații cu jurnaliști și reprezentanți ai opoziției. Obiectivul său era limitarea prejudiciului de imagine provocat de cazul BYD, împiedicarea transformării disputei într-un obstacol pentru relațiile bilaterale și menținerea influenței chineze în spațiul public turc.
Adresându-se atât mediilor apropiate guvernului, cât și opoziției, Beijingul a părut să încerce să-și protejeze relația cu Turcia împotriva eventualelor schimbări electorale și a scepticismului tot mai accentuat din opinia publică. Campania a demonstrat cum un eșec comercial de mare vizibilitate poate genera costuri strategice mai ample, în special într-o țară importantă pentru conectivitatea regională și echilibrul diplomatic al Chinei.
Provocările BYD în Ungaria sub noua conducere
În timp ce proiectul din Turcia stagna, operațiunile BYD din Ungaria avansau. Fabrica din Szeged urmează să înceapă asamblarea vehiculelor în trimestrul al patrulea al anului 2026 și reprezintă piatra de temelie a strategiei companiei de a produce în interiorul barierei tarifare a Uniunii Europene. Fostul guvern Orbán a încurajat activ investițiile chineze prin sprijin pentru infrastructură, subvenții, avantaje fiscale și proceduri accelerate de autorizare. Fostul ministru de externe Péter Szijjártó a avut un rol central în negocierea acestui pachet și ulterior a acceptat o funcție de conducere pentru relații externe în cadrul BYD, după ce și-a dat demisia din Parlament. Numirea sa a generat imediat acuzații privind un posibil conflict de interese de tip „ușă rotativă”.
Premierul Péter Magyar, al cărui guvern a preluat puterea după alegerile din prima parte a anului 2026, a dispus o amplă revizuire a subvențiilor, facilităților fiscale, autorizațiilor, derogărilor de mediu și angajamentelor asumate de stat în legătură cu investiția BYD. Oficialii au invocat sute de miliarde de forinți reprezentând sprijin public și cheltuieli pentru infrastructură. Inspectorii au verificat documentele lucrătorilor de pe șantierul din Szeged, în timp ce poliția a investigat acuzații privind manipularea unui sol contaminat, acuzații negate de BYD. Noul guvern a anunțat, de asemenea, intenția de a introduce unele dintre cele mai stricte reglementări de mediu din Uniunea Europeană și de a reduce generoasele stimulente fiscale oferite anterior marilor proiecte multinaționale.
Aceste măsuri creează mai multe riscuri pentru BYD. Revizuirea subvențiilor și standardele mai stricte privind mediul și munca ar putea crește costurile de operare, întârzia extinderea producției sau obliga compania să renegocieze condițiile existente. Controversa politică legată de numirea lui Szijjártó ar putea limita accesul informal la factorii de decizie și ar putea intensifica controlul parlamentar și public. O îndepărtare mai amplă de abordarea favorabilă capitalului chinez promovată de guvernul precedent ar putea afecta și extinderea viitoare, stimulentele suplimentare și recrutarea de muncitori străini.
Deși guvernul Magyar a indicat că investițiile existente nu vor fi neapărat anulate, schimbarea de politică a înlocuit o relație relativ previzibilă cu un climat caracterizat de o incertitudine mai mare în materie de reglementare și de o presiune politică sporită. Fabrica din Szeged rămâne esențială pentru strategia europeană a BYD, însă extinderea acesteia nu mai poate fi considerată garantată.
Concluzie
Eșecul proiectului din Turcia și complicațiile tot mai numeroase din Ungaria arată cât de sensibile sunt marile investiții chineze în producția de vehicule electrice la regimurile tarifare, prioritățile comerciale și politica internă. Manisa și-a pierdut atractivitatea strategică pe măsură ce BYD a acordat prioritate producției în interiorul Uniunii Europene, iar disputele privind stimulentele și neîncrederea reciprocă au consolidat această schimbare. Campania mediatică lansată ulterior de Beijing a urmărit limitarea consecințelor diplomatice în Turcia. În Ungaria, producția merge înainte, însă controlul mai strict asupra subvențiilor, practicilor de muncă, respectării normelor de mediu și relațiilor politice ar putea limita dezvoltarea viitoare.
Prin urmare, succesul BYD în Europa va depinde nu doar de capacitatea sa de producție, ci și de abilitatea de a gestiona schimbările politice și de reglementare din țările gazdă.
OPINIE: Din Golf până în Mediterana: infrastructura energetică în linia focului
sursă: middleeastmonitor.com
